Inundațiile din România: Cauze, soluții și ce trebuie să știm despre viitura de pe Dunăre

Inundațiile devastatoare din județele Galați și Vaslui, care au lăsat în urmă 7 morți și aproape 7.000 de gospodării afectate, au stârnit îngrijorare la nivel național. Dar ce cauze au stat la baza acestui dezastru? Ce măsuri pot fi luate pentru a preveni astfel de tragedii în viitor? Și cum ne pregătim de viitura de pe Dunăre, care se apropie de granița României?

Sorin Rîndașu, directorul Departamentului pentru situații de Urgență de la Apele Române, a acordat un interviu amplu pentru HotNews.ro, oferind detalii despre cauzele inundațiilor din Galați și Vaslui, explicând riscurile viiturii de pe Dunăre și prezentând soluțiile care ar putea fi implementate pentru a proteja populația și infrastructura din zonele inundabile.

Inundațiile din Galați și Vaslui: Un eveniment de 1 la 1000 de ani?

Inundațiile care au afectat localitățile din Galați și Vaslui au fost descrise de către Sorin Rîndașu ca un eveniment cu o probabilitate de 1 la 1000 de ani. Această exprimare se referă la o perioadă de revenire statistică, adică la probabilitatea ca un eveniment similar să se producă o dată la 1000 de ani.

Cu toate acestea, experții subliniază că schimbările climatice pot genera fenomene extreme cu o frecvență mai mare, ceea ce înseamnă că inundații de asemenea magnitudine ar putea avea loc mai des în viitor.

Principala cauză a inundațiilor din Galați și Vaslui a fost o cantitate enormă de precipitații care s-au abătut asupra bazinului hidrografic Suhu-Geru într-un timp extrem de scurt. Debitul râului Suhu, care în mod normal este sub 1 mc/s, a crescut la peste 200 mc/s, inundând zone cu o lățime de 400-500 de metri, mult mai mare decât albia naturală a râului.

Sorin Rîndașu explică: “A fost un fenomen absolut extraordinar. Timpul a fost extrem de scurt. Gândiți-vă că practic de seara la șase până la 3:00 dimineața deja viitura atinsese un maxim fără precedent.” De asemenea, el subliniază că digurile din zonă erau proiectate pentru o probabilitate de 1 la 50 de ani, ceea ce înseamnă că nu au fost construite să reziste la un eveniment de 1 la 1000 de ani.

Ce se poate face pentru a preveni inundații?

Sorin Rîndașu a subliniat necesitatea de a lua măsuri pentru a preveni inundațiile în viitor, având în vedere schimbările climatice și probabilitatea crescută a unor evenimente extreme. El a menționat două direcții principale de acțiune:

• Amenajarea unor zone de acumulare a apei cu caracter nepermanent: Aceste zone ar putea fi amplasate în amonte de zonele locuite și ar putea stoca apa în exces în perioadele de precipitații abundente, reducând debitul cursurilor de apă din aval. Un exemplu este lacul nepermanent din zona Jiului, care intră în funcțiune doar la debite mari și protejează Craiova și zonele din aval.
• Consolidarea infrastructurii existente și construirea de case mai rezistente: Digurile existente pot fi consolidate, iar casele din zonele inundabile pot fi construite cu fundații mai înalte și cu o rezistență mai mare la inundații.

Sorin Rîndașu subliniază că o soluție importantă este și relocarea caselor din zonele cu risc foarte mare de inundații, mai ales în zonele unde au fost construite case noi în ultimii ani. Cu toate acestea, el recunoaște că această decizie este extrem de complexă, deoarece implică relocarea populației, pierderea unor proprietăți și schimbarea modului de viață pentru mulți oameni.

Viitura de pe Dunăre: Riscuri și pregătiri

Viitura de pe Dunăre, formată în Austria, se apropie de granița României. Sorin Rîndașu a explicat că, în prezent, riscul de inundații pe Dunăre în România este scăzut, deoarece viitura se va turti pe măsură ce avansează spre țara noastră.

El subliniază că debitele prognozate sunt sub limita de 10.000 mc/s, ceea ce înseamnă că nu se așteaptă ca apa să depășească baza digurilor. Cu toate acestea, Apele Române monitorizează cu atenție situația și se pregătesc pentru orice eventualitate.

Sorin Rîndașu a menționat că autoritățile au trimis materiale și echipamente în zonele considerate a fi mai vulnerabile, precum Bechetul de Jos și Oltenița, și monitorizează stațiile de pompare pentru a preveni eventualele probleme.

El a precizat că, deși România nu se află în pericol iminent de inundații, autoritățile sunt pregătite să acționeze rapid în cazul în care situația se schimbă. În caz de nevoie, vor fi mobilizate toate resursele necesare, inclusiv armata, pentru a asigura siguranța populației.

Bucureștiul: Un oraș protejat, dar cu puncte vulnerabile

Sorin Rîndașu a vorbit și despre riscul de inundații în București. El a explicat că capitala este protejată de inundații cu o probabilitate de 1 la 500 de ani, datorită sistemului de derivații de pe Dâmbovița și a lacului Morii, care servesc ca zone de atenuare.

Cu toate acestea, el a subliniat că există câteva puncte vulnerabile în sistemul de apărare, în special în zona Unirii, unde canalul Dâmboviței este îngustat. Modernizarea sistemului de apărare din zona respectivă este esențială pentru a preveni blocarea apei și inundarea zonelor din jur.

Sorin Rîndașu a menționat și necesitatea construirii unei acumulări nepermanente pe râul Colentina, în zona Crețu-Urziceanca, pentru a reduce riscul de inundații în aval.

Concluzii

Inundațiile din România, atât cele produse de ploi abundente, cât și cele cauzate de viiturile râurilor, sunt fenomene complexe care pun în pericol viețile oamenilor, infrastructura și economia țării. Este necesară o abordare strategică pentru a reduce riscul de inundații, cu o implicare activă a autorităților, dar și o conștientizare mai mare din partea populației.

Soluțiile de prevenire a inundațiilor nu sunt simple și necesită investiții semnificative, dar ignorarea lor ar putea avea consecințe dezastruoase. Este important să ne adaptăm la schimbările climatice, să investim în infrastructură rezistentă și să prioritizăm siguranța populației.

TAGS: inundații, dunăre, galați, vaslui, apele române, schimbări climatice, inundații bucurești, dâmbovița, colentina