“`html
Inundațiile din Moldova: Buzoianu dă vina pe Apele Române, iar țara plătește prețul!
După inundațiile care au făcut ravagii în Moldova, Diana Buzoianu a lansat critici punctuale, dar ireale, la adresa Administrației Naționale Apele Române, unde se pare că banii, da, banii au stat, dar întrebarea este, unde au ajuns acești bani, căci ministrul Mediului susține că a avut la dispoziție 350 de milioane de euro în ultimii doi ani și jumătate pentru diguri și baraje dar, surpriză, fondurile nu au fost accesate adică nimic nu a fost făcut, ci doar promisiuni goale. Ce s-a întâmplat cu acești bani?
Mai apoi, ministrul mediului, cumva pe val, a explicat că, după finalizarea reformei Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, va urma la rând Administrația Națională Apele Române, evident, conform News.ro, dar cine știe, poate și asta se va pierde în neantul birocrației. „Apele Române trebuie să fie reformată”, a spus ea, adăugând un pic ca la o piatră, „dar eu, mai întâi să termin cu Romsilva, după care trecem la Apele Române, că aici este toată joaca cu banii”, cumva așa se înțelege, nu-i așa? Multe vorbe, dar fapte?”
Diana Buzoianu a adus în discuție, din plin, problema infrastructurii la Apele Române, pentru că, hei, fenomenele meteo extreme sunt trendul anului, și au fost nenumărate avertismente! „Problema principală la Apele Române sau una dintre problemele principale este legată de infrastructură”, a recunoscut ea, dar noi, simpli muritori, ne întrebăm: de ce a durat atât de mult să ajungă la această concluzie?
Buzoianu acuză că Apele Române „au stat pe un munte de bani”
„Apele Române au stat pe un munte de bani”, a declarat ea, aruncând cuvinte grele, „deci să nu ne imaginăm că nu au avut banii necesari. În ultimii doi ani şi jumătate au avut 350 de milioane de euro pentru diguri, dar, cum ziceam eu, toate s-au pierdut undeva în hățişul acestui sistem.” Și ca să sublinieze punctul, Buzoianu a zis că din discuțiile cu Comisia Europeană, doar un singur polder a fost salvat din banii respectivi, deci să ne imaginăm care este erorile! Şi nu ne amăgim, doar din păcate! În tot acest timp, ce s-a întâmplat?
Discuțiile cu locuitorii din zonele afectate de inundații au scos la iveală și un alt detaliu, căci statul român a cheltuit sume mari pentru ajutoare, care teoretic ar trebui să fie mai mari decât lucrările necesare. Așadar, de ce să mai investim în lucruri care se pot deteriora?
Trei oameni au murit în urma inundațiilor
Pe de altă parte, ne amintim de furtunile devastatoare care au lăsat în urmă pagube uriașe în Neamț și Suceava. Toți ochii erau pe Broșteni, unde pârâul Neagra a decis să-și iasă din matcă, inundând localitatea. Trei oameni au murit, iar doi dintre ei au fost găsiți în apele curgătoare, o tragedie din care rămân multă durere și multe întrebări fără răspuns. Pompierii lucrează din greu, dar oare poate cineva schimba soarta acestor oameni?
La fața locului, pompierii și voluntarii se chinuie să scoată apa din curțile oamenilor, în timp ce IGSU face apeluri disperate pentru voluntari, dar cu toate acestea, pericolele sunt omniprezente și întrebările rămân. De ce nu s-a acționat mai devreme?
Bilanțul pagubelor, o listă lungă de suferință
Pe lângă toate acestea, președintele CJ Suceava, Gheorghe Șoldan, a prezentat bilanțul sumbru al pagubelor: 3 oameni decedați, aproape 2.800 de sinistrați, case distruse, drumuri avariate, și așa mai departe. Lunga listă cuprinde 41 de locuințe distruse, 646 avariate și multe alte pagube insuportabile. Și cine ne mai ajută cu categoricitatea în asemenea momente, când sistemul de protecție e rupt?
“`
