Inundaţiile devastatoare din Europa: Pagube de miliarde de euro şi o lecţie dură despre pregătirea pentru schimbările climatice

Inundaţiile din Europa Centrală şi de Est din septembrie 2023 au lăsat în urmă o amprentă devastatoare, cu pagube estimate la miliarde de euro şi o lecţie dură despre necesitatea de a ne pregăti pentru schimbările climatice. Evenimentele extreme, din ce în ce mai frecvente, pun în pericol infrastructura, gospodăriile şi economia, subliniind vulnerabilitatea regiunii la impactul climatic.

Potrivit agenţiei Morningstar DBRS, primele estimări ale pagubelor ar depăşi un miliard de euro. Cifra pare, însă, optimistă prin prisma brokerului de reasigurare Gallagher Re, care o estimează între două şi trei miliarde de euro. Este vorba însă de evaluări orientative, care pot suferi modificări.

Regiunea a fost lovită de o serie de furtuni puternice care au adus ploi abundente, provocând inundaţii severe. Infrastructura, terenurile agricole, proprietăţile rezidenţiale şi comerciale şi vehiculele au fost afectate de fenomenele meteo intense.

„Totuşi, lucrurile ar fi stat şi mai grav în lipsa unor investiţii recente în sisteme de protecţie şi a avertismentelor venite cu câteva zile mai devreme. Importanţa unor modele de prognoză meteo cât mai precise devine cu atât mai vizibilă, timpul fiind o variabilă esenţială în pregătirea pentru limitarea pagubelor”, subliniază Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.

Statele afectate au anunţat măsuri urgente pentru a face faţă situaţiei de criză. Polonia a alocat două miliarde de zloţi (470 milioane de euro) pentru compensaţii, inclusiv plata ratelor ipotecare timp de un an ale celor locuind în casele inundate. În plus, 1,5 miliarde de zloţi din fonduri europene vor fi alocate pentru reconstrucţie şi alte 3,5 miliarde de zloţi pentru ziduri de protecţie, rezervoare şi baraje.

În Ungaria, autorităţile au deschis un baraj, inundând terenuri agricole în nord-vest pentru a proteja un oraş. De asemenea, în Cehia propunerea bugetară a ministrului de finanţe ar putea depăşi 3,5 miliarde de euro, în timp ce daunele sunt estimate iniţial la 4 miliarde de euro, adică aproximativ 1,25% din PIB.

Republica Cehă ar fi, de asemenea, prima pe lista celor mai mari pierderi asigurate, într-o piaţă mai matură, cu o pondere relativ mai ridicată a bunurilor asigurate faţă de alte ţări din regiune. Alocarea costurilor financiare în situaţii de daună este astfel structurată diferit faţă de state unde pierderile sunt suportate individual sau la nivel de stat, arată consultantul de strategie XTB România.

Austria a beneficiat de pe urma unor investiţii anterioare, unele vechi de câteva decenii. Deşi controversate la acea vreme, investiţiile s-au dovedit azi a fi, însă, foarte utile. Cu toate acestea, în Viena şi alte zone au existat efecte, iar fondul de urgenţă va creşte la un miliard de euro, cu posibilitatea companiilor afectate de a amâna plata impozitelor.

În România, peste 6.500 de locuinţe au fost afectate de precipitaţiile aduse de furtuna Boris în întreaga regiune. Guvernul a alocat 100 milioane de lei pentru ajutoare imediate familiilor afectate. Deşi există o schemă de asigurare obligatorie, în zonele afectate din Galaţi şi Vaslui rata de asigurare este de 7 şi 8%, la o treime faţă de media naţională de 23%.

Costurile totale ale inundaţiilor de amploare din septembrie ar putea depăşi cele 7,8 miliarde de euro estimate anual pentru întreaga Europă de JBA Risk Management. În ce priveşte România, o analiză a Băncii Mondiale din 2023 estimează la 1,7 miliarde de euro media anuală a daunelor produse de inundaţii în zone rurale şi urbane, de coastă sau de ploi torenţiale rapide.

„În România şi în întreaga regiune central şi est-europeană sporeşte nevoia de pregătiri suplimentare, inclusiv pentru a construi rezerve de capacitate pentru evenimente extreme şi mai pronunţate”, subliniază Claudiu Cazacu.

Evenimentele din septembrie au evidenţiat nevoia urgentă de a adapta strategiile de dezvoltare la noile realităţi climatice. Investiţiile în infrastructură rezilientă, sisteme de avertizare timpurie şi programe de asigurare devin esenţiale pentru a reduce riscurile şi a proteja populaţia şi economia.

Segmentul operatorilor de lucrări de infrastructură specifică ar avea, de asemenea, de câştigat. Pe termen lung, o nouă arhitectură a oraşelor, care să ia în considerare, pe lângă inundaţii, setul larg al riscurilor climatice, va deveni cheia unui stil de viaţă adaptat la noile provocări.

Inundaţiile din Europa Centrală şi de Est din septembrie 2023 au fost un semnal de alarmă cu privire la impactul schimbărilor climatice. Acţiunile urgente şi coordonate la nivel regional şi naţional sunt necesare pentru a pregăti regiunea pentru viitoarele provocări climatice şi pentru a reduce vulnerabilitatea la evenimente extreme.