Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, avertizează, într-un interviu pentru Libertatea, că măsurile fiscale și bugetare propuse de Guvern în fața Parlamentului sunt esențiale. Cu toate acestea, el subliniază că fără o colectare mai eficientă a veniturilor de către ANAF, România ar putea fi pusă în situația de a crește cota de TVA în viitor.
Dăianu susține că măsurile de redresare a bugetului trebuie să fie distribuite în mod echitabil între companii, antreprenori și cetățeni obișnuiți. El atrage atenția că pentru a evita o creștere „severă” a TVA, țara noastră trebuie să se concentreze pe colectarea mai eficientă a veniturilor la buget.
Economistul critica pe cei care contestă măsurile guvernului, afirmând că aceștia nu înțeleg importanța creditabilului țării noastre. Dăianu aduce în discuție ipocrizia și lipsa de compasiune din societatea românească.
Economistul susține că pensiile speciale ar trebui taxate puternic, în special partea care nu se bazează pe contributivitate. El menționează că înghețarea sau reducerea salariilor nu mai este o opțiune, întrucât bugetarii au câștigat în instanță în 2010 când s-au luat astfel de măsuri.
Consiliul Fiscal este un organ independent care evaluează proiecțiile economice ale Guvernului. Acesta a fost înființat în 2010, la cererea FMI. Consiliul este format din 5 experți numiți de Parlament pe o perioadă de 9 ani. Daniel Dăianu, fost ministru de finanțe, este președintele Consiliului Fiscal.
„Dacă e ceva de criticat este faptul că aceste măsuri nu au fost luate mai devreme”
Libertatea: Sunt de ajuns aceste măsuri prevăzute în proiectul de lege ce va fi asumat de Guvern în Parlament pentru rezolvarea problemei deficitului?
Daniel Dăianu: Eu am sugerat să se realizeze un deficit de 5,5% din PIB în acest an, apoi 4,5% în 2024 și 3% în 2025. Cred că aceste măsuri nu sunt suficiente. Dacă cineva examinează aceste măsuri, va observa că sunt similare cu recomandările Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional și sunt incluse în PNRR. Dacă e ceva de criticat, este faptul că aceste măsuri nu au fost luate mai devreme.
– S-ar fi putut face altceva?
– Anul trecut, un grup de economiști a propus mai multe idei, inclusiv eliminarea excepțiilor, restrângerea tranșelor de TVA și impozitarea progresivă. Acum s-a renunțat la impozitarea progresivă și s-a ales o cotă unică mai mare.
„E multă supărare, dar era inevitabil”
– Mediul privat susține că se adună mai mulți bani din taxe decât se economisesc din buget.
– Putem face reduceri la cheltuieli, dar Consiliul Fiscal nu are autoritatea să decidă de unde să facă asta. Un lucru pe care îl putem observa este că nu se pot reduce salariile cu 20-30%, deoarece am mai încercat asta în trecut și oamenii au câștigat în instanță.
În domeniul sănătății, educației avem o criză de personal. Dacă ne uităm la domeniul administrației, acolo se poate face o ajustare.
– Cum vom ajunge la deficitul de 5,5% din PIB, despre care ați vorbit?
Eu nu văd cum putem evita o reducere a cheltuielilor pentru investițiile de capital. Este dificil să economisim la achiziții. Investițiile publice în România provin fie din taxe, fie din împrumuturi. Avem și fondurile europene care vin în plus.
Dar să fim sinceri: există multă supărare, dar aceasta era inevitabilă.
– Dar măsurile sunt distribuite în mod corect?
– Această corecție trebuie distribuită într-un mod cât de cât echitabil. Aceasta supără atât oamenii simpli, care vor suporta prețuri mai mari, cât și cei care beneficiau de privilegii. Supără antreprenorii, supără corporațiile. Toți trebuie să contribuie.
În realitate, unii vor suferi mai mult decât alții, iar cei cu venituri mai mari suportă mai ușor. Dar asta este natura umană, peste tot în lume oamenii se plâng.
„România are cel mai mare deficit structural din UE”
– Ce spun cifrele? Cum stăm în comparație cu alte state din UE?
– Cifrele vorbesc de la sine: România are cel mai mare deficit structural din Uniunea Europeană. Veniturile fiscale sunt cele mai mici la noi. În țări cu evaziune fiscală ridicată, precum Grecia, veniturile fiscale reprezintă 40% din PIB, în timp ce în Italia, o țară recunoscută, sunt peste 45%.
Comisia Europeană nu va mai tolera situația actuală cu veniturile fiscale mici, care reprezintă aproximativ 27% din PIB al țării. Ne confruntăm cu transferul PIB-ului nostru către străinătate și acum plătim pentru greșelile guvernelor anterioare. Taxele au scăzut în timp ce salariile și pensiile au crescut.
– Dar cet
