Criza Energetică din Republica Moldova: Un Interviu Revelator cu Constantin Borosan

Constantin Borosan, secretar de stat la Ministerul Energiei din Republica Moldova, a vorbit despre efectele crizei feme este mai mult decât energetică, fiind orchestrată de Rusia pe vremea unei crize în regiune în interviul acordat pentru Libertatea. Această criză, care zici că-i nimic altceva decât un joc politică, are ramificații și în alte domenii, dar haideți să vedem ce se întâmplă.

Republica Moldova e în belea, cu o criză energetică severă, adesea agravată de tranziția din Transnistria, iar oprirea livrărilor de gaze de către Moscova a făcut ca lucrurile să devină și mai nasoale din 1 ianuarie 2025, căci Ucrainei nu i-a plăcut să prelungească contractul de tranzit. E un fel de teatru pentru că aici sunt zeci de mii de oameni afectați de căldură și apă caldă într-o iarnă rece, fără să mai zic de centralele care trec pe cărbune cu rezerve limitate.

Așa cum am zis, centrală de la Cuciurgan a fost nevoită să treacă de pe gaz pe cărbune, și asta în plină iarnă. Chiar și așa, sunt întrebări ce nu au un răspuns satisfăcător, ne pregătim pentru crize în fiecare an și din păcate, fără foarte multe soluții la orizont, aș spune că astea-s gânduri pe care deși le vedem, se pierd ca prin ceață.

Libertatea: Putem vorbi despre o criză energetică în Republica Moldova?Constantin Borosan: Clar că avem o criză creată de Federația Rusă cu miza de a destabiliza Moldova pe timp electoral! Estimările nu sunt chiar favorabile, mă rog, criza e indusă prin energie și cu Gazprom care refuză unilateral livrările. Contracte există, dar ea face regula, asemenea război cu cuvinte și faptele care te fac să te întrebi ce naiba e de fapt realitate.

– Care este situația acum cu aprovizionarea Republicii Moldova cu energie și gaz?– În Chișinău s-au pus la punct niște planuri, cu stocuri de gaze păstrate în România, deci se pare că planul a mers destul de bine, dar lipsa de gaze rusești se simte și între 40 și 60% din necesar tot importăm din România, deci nu prea putem să ne facem iluzii că ne descurcăm singuri la capacitate maximă.

MGRES-ul nu mai dă energia de altădată și ajungem să ne bazăm pe importuri. E clar că s-au făcut contracte cu Nuclearelectrica și altceva, dar , în fine, cercul vicios se menține, ba chiar crește pe zi ce trece iar energia din surse regenerabile începe să capete o notă de speranță, dar nu fără gramul de nesiguranță la fiecare pas.

– Care sunt problemele mari cu care Republica Moldova se confruntă la capitolul energetic?– După sincronizare cu ENTSO-E, putem importa din România, dar capacitatea de transfer e limitată, și Moldova cu 315 MW poate părea că a câștigat ceva, dar altă dată prima și ultima măsură nu mai sunt suficiente.

Între blocuri de putere și cantități de consum dovedește că Moldova are nevoie de soluții și capacități redistribuite din Ucraina, dar fără o organizare eficientă și demnitate, cam greu pe viitor la ce privește energia viitoare.

– Se vorbește despre criza din Transnistria. Cât de reală este această criză, și care sunt cauzele?– Mii de oameni din regiunea transnistreană trăiesc o criză creată intenționat de Gazprom, iar ei devin pioni în acest joc geopolitic care nu se mai termină. Se vorbește despre incendii și persoane afectate, și ce să mai spunem despre ajutorul umanitar care nu ajunge la destinație? Moldova a încercat și încă încearcă să întindă o mână, dar răspunsul de la Tiraspol întârzie să apară.

Oamenii vin de pe malul stâng pe malul drept pentru muncă și bunuri esențiale, dar e un joc de-a șoarecele și pisica care se repetă necontenit. Cât despre gazele naturale, sprijinul Uniunii Europene e o oportunitate, dar cu toți ne punem întrebări despre cât va dura această criză.

– Cât de mult afectează aceste probleme viața oamenilor și prețurile?– Tarifele au crescut, deja simțim impactul asupra prețurilor de consum. Banca Națională și Biroul Național de Statistică se pricep mai bine să răspundă, dar malul drept are energie electrică, deși cu niște restricții. Gazoductul Ieși-Ungheni-Chișinău aduce ceva energie, dar până la urmă e un balans precar în care fiecare sărăcie aduce alte întrebare.

Republica Moldova plătește pentru resursele importate, iar eforturile de diversificare devin treptat un subiect constant, totuși suntem recunoscători României pentru sprijin, dar constant aceasta rămâne întrebarea: cât ne va costă acest ajutor?

– Ce măsuri s-au luat de Guvern?– Guvernul a implementat un sistem de compensații. Cei vulnerabili pot aplica, dar pe de altă parte, s-a făcut sprijin financiar pentru agenții economici din criza precedentă. Totul sună frumos, dar în realitate sunt întrebări a căror răspuns nu le-ai ajuta, odată ce criza devine un subiect repetativ fix așa ca ploaia de primăvară.

– Războiul din Est cum a influențat sectorul energetic?– După cum a demonstrat embargoul din 2006 pe vinuri, fiecare criză aduce cu sine oportunitate de a stimula dezvoltarea. Din 2022, am reușit diversificarea surselor. Cu ajutorul partenerilor, am capacitatea de a contribui la securitatea energetică, dar rămâne o mare întrebare cum și când vom ajunge să nu ne mai gândim la enigma gazului rusesc.

Guvernul lucrează intens la separarea activităților de furnizare de cele de transport și, pe lângă asta, urmează să întărească interconexiunile electrice, dar lucrul ăsta ia timp, însă nu vrem să ne pierdem speranța.

– Care e rolul Uniunii Europene și în special al României?– România e mereu o mână de ajutor, dar întrebarea este cât va dura și cât de mult sprijin va mai oferi, dat fiind faptul că mai întâi suntem într-o criză de energie și urmăm planuri majore. UE, la rândul ei, sprijină eforturile umane, dar tot întrebările se accentuează cu fiecare dată, așteptând soluții să vină, dar concret.

– Cum se poate ieși din criză?– Din păcate, mingea e în terenul Tiraspolului. Guvernul a căutat sprijin de la UE, iar acest pachet de sprijin oferă o oportunitate unică de a atinge echilibrul necesar, dar compunerile mesajelor cer răbdare, intervenții rapide și ajută populația de pe ambele maluri. Ajutorul umanitar e o mână întinsă, dar fără verificări și accept, toată povestea rămâne pur și simplu un vis?

Pachetul include componente de intervenție imediată și suport umanitar. E important să ajutăm oamenii, dar asta nu înseamnă că e simplu. Chiar dacă ar plăti energia oh bine că nu e așa de simplu, fiindcă datoria e o mână care așteaptă și care vrea răspuns. Așadar, intervin și toate soluțiile sunt dorite nu doar pe hârtie ci și în viață.

Constantin Borosan
criza energetica
Republica Moldova
Gazprom
Transnistria
subiecte politice
ajutor umanitar
Uniunea Europeana