La 31 de ani după publicarea „Hobbitului”, BBC a difuzat în 1968 câteva fragmente dintr-un interviu rar cu J.R.R. Tolkien, creatorul celebrelor universuri fantastice. Întreaga înregistrare video a fost redescoperită abia în 2019 și a fost prezentată publicului pentru prima dată într-o emisiune radio. Materialul include confesiuni inedite și gânduri intime despre creațiile sale literare.
În celebra sa carte, Bilbo Baggins, un hobbit modest, este convins de vrăjitorul Gandalf să pornească într-o călătorie periculoasă. Dar cum ar fi reacționat autorul însuși la o astfel de provocare? „Dacă un vrăjitor ar fi venit la mine când eram mic, situația ar fi fost total diferită față de cea din Hobbitul”, a mărturisit Tolkien în interviul din 1968. „Ar fi trebuit să găsesc o scuză pentru a nu merge… Nu aveam absolut nicio dorință să mă pun într-o poziție jenantă doar de dragul aventurii.”
Ba mai mult, Tolkien a adăugat cu umor: „Fusesem foarte bine educat să evit conversațiile cu domni bătrâni dubioși.”
Interviul a scos la lumină și o experiență personală care a influențat direct scrierea „Hobbitului”. Tolkien a povestit despre o excursie de neuitat în Alpii elvețieni, în 1911, pe când avea doar 19 ani. „Unul dintre lucrurile cardinale din Hobbitul este una dintre puținele aventuri prin care am trăit vreodată în viața mea. Am traversat multe trecători… Purtam doar rucsacuri în spate. Am dormit în cele mai extraordinare locuri. Am scăpat prin preajmă de la moarte, cam cum ar fi cea cu pietrele de la giganți și așa mai departe”, a povestit autorul. „Cred că de aceea, într-adevăr, călătoria [lui Bilbo] este o experiență personală reală – alterată, desigur. Nu am întâlnit niciun goblin.”
Un alt subiect abordat în interviu a fost pasiunea lui Tolkien pentru crearea limbajelor. Aceasta își are rădăcinile în perioada în care scriitorul studia clasicele la Universitatea din Oxford și a descoperit limba finlandeză. „Formația sa, textura sa sonoră este foarte remarcabilă”, a explicat el. „De fapt, mă îmbată destul de tare. Pur și simplu am plecat și am învățat asta când ar fi trebuit să fac alte lucruri, iar oamenii nu au putut înțelege de ce eseurile mele despre dramaturgia greacă deveneau din ce în ce mai proaste.”
Această fascinație pentru limbi străine s-a transformat într-o parte esențială a universului Pământului de Mijloc. „A început prin a fi extrem de finlandeză… Este, cum s-ar putea spune, pe o bază finlandeză, cu o anumită cantitate de greacă adăugată și alte limbi pe care le-am învățat de atunci.”
Printre cele mai emoționante mărturisiri ale lui Tolkien se numără reflecțiile asupra personajului Gollum, pe care l-a descris drept „un exemplu de corupție”. Autorul a fost deosebit de mișcat de un moment cheie din „Stăpânul Inelelor”, când Gollum, aflat alături de Frodo, dă semne că ar putea reveni la sinele său mai puțin malefic, Sméagol.
„Oamenii m-au întrebat adesea ce mă mișcă cel mai mult”, a spus Tolkien. „Cred că cel mai tragic punct din întreaga poveste este teribila ironie conform căreia binele face adesea rău. Cel mai tragic moment este atunci când Sam, în dorința sa protectoare, spune: «Ia-ți mâinile jos». Și, prin urmare, înfrânge căința lui Gollum. Pentru că acest lucru pare a fi foarte fidel vieții.”
Potrivit profesorului Stuart Lee, de la Universitatea din Oxford, care a analizat în 2019 înregistrările redescoperite, scena în care Gollum încearcă să-l mângâie pe Frodo, dar este respins de Sam, ilustrează perfect complexitatea moralității în opera lui Tolkien. „Ceea ce se întâmplă în mitologia sa este că binele poate uneori să facă rău excesiv fără intenție”, a spus Lee.
Tolkien însuși a recunoscut că etica din cărțile sale nu este simplistă. „Liniile generale sunt destul de simple”, a explicat el în interviul din 1968. „Dar, desigur, de fapt, nu este chiar așa, nu-i așa? Vezi răul de partea bună. Nu este vorba doar de cei buni împotriva celor răi, așa cum se numește în jargonul modern.”
Publicarea „Hobbitului” pe 21 septembrie 1937 a marcat începutul unui fenomen literar de amploare globală. Săptămâna ce include această dată este cunoscută azi drept „Săptămâna Tolkien”, o celebrare a moștenirii culturale lăsate de autorul britanic. Interviul din 1968, redescoperit după mai bine de 50 de ani, oferă o perspectivă rară asupra geniului creativ al unuia dintre cei mai importanți scriitori ai secolului XX.
