După prestația modestă din confruntarea Hermannstadt – FCSB 2-2, unde a comis un penalty și a fost eliminat, Joyskim Dawa a primit mai multe mesaje cu tentă rasistă, pe care a decis să le publice.
Cristi Jura, interviu amplu! Ce riscă cei care au scris mesaje rasiste la adresa lui Dawa
Cristian Jura, secretar de stat al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, a acordat un interviu pentru FANATIK în care a vorbit pe larg despre libertatea de exprimare, dezvăluind că mesajele discriminatorii din mediul online îi pot costa foarte scump pe agresori, amenzile fiind până la 30.000 de lei.
Domnule Jura, este internetul un spațiu al libertății de exprimare depline și nelimitate? Adică fiecare poate să spună ce dorește fără teama de a fi sancționat?
Răspunsul la întrebarea dumneavoastră este foarte clar și foarte simplu. Internetul și tot ce implică acesta, social media, comentarii, bloguri, site-uri, pagini personale, canale personale, pagini oficiale ale unor instituții publice, mica publicitate on-line, nu este un spațiu al libertății de exprimare depline. Orice este postat în mediul on-line și depășește limitele libertății de exprimare poate fi sancționat.
„Când cineva face o afirmație în mediu on-line și lezează dreptul la demnitate personală sau discriminează, poate fi sancţionat contravenţional şi penal”
Care sunt aceste limite ale libertății de exprimare? Ce se poate spune, ce nu se poate spune?
Cea mai simplă definiție a limitelor libertății în general, dar și a libertății de exprimare a fost exprimată de John Stuart Mill care a spus ” Libertatea ta se termină acolo unde începe libertatea celuilalt”. Cu alte cuvinte libertatea mea de a mă exprima se termină acolo unde începe dreptul la demnitate a altuia. Când spun dreptul la demnitate mă refer la faptul că fiecare persoană are dreptul să îi fie respectate o serie de drepturi și să nu fie discriminat bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, o persoană are dreptul să nu fie hărțuită. Cu alte cuvinte, atunci când cineva face o afirmație în mediu on-line și lezează dreptul la demnitate personală sau discriminează pe baza unui dintre criteriile enumerate mai sus, acea persoană poate fi sancționată contravențional sau chiar penal.
Ce legislație se aplică pentru mediul on-line?
Atât pentru mediul online, cât și pentru mediul off-line sau fizic, este incidentă aceeași legislație. Este vorba despre legislația privind combaterea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, legislația privind egalitatea de șanse între bărbați și femei, legislația privind drepturile persoanelor cu handicap, legislația privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, prevederile Codului penal referitoare la infracțiunile motivate de ură. Se poate observa că este o legislație foarte complexă în aceste domeniu.
„Avem destule cauze în care probatoriul este format din screenshot sau print screen”
Dar ce întâmplă în cazul grupurilor închise, existente în social media, sau chiar în cazul grupurilor de Whatsapp?
Social media a fost declarată de instanțele din România ca fiind un spațiu public, nimeni nu se poate prevala sau apăra că a făcut anumite afirmații într-un grup închis și drept urmare nu răspunde. În jurisprudența Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) am constatat inclusiv discriminară produse pe grupuri de Whatsapp. Atâta timp cât cineva s-a simțit lezat sau discriminat în urma unor postări pe grupurile de Whatsapp, are dreptul să se adreseze CNCD. Avem destule cauze în care probatoriul este format din screenshot sau print screen de pe grupuri de whatsapp sau de pe internet.
Cine ar putea monitoriza acest domeniu, aproape infinit, care este mediul on-line?
În mod surprinzător, internetul este monitorizat destul de bine. Există organizații neguvernamentale (ong-uri) care fac monitorizare, dar, în ultimii ani, am constatat o creștere a spiritului civic la români și sunt destule persoane care transmit sesizări sau propuneri de autosesizare către CNCD, anumite afirmații se transformă în adevărate scandaluri de media și transcend din spațiul virtual în mediul fizic, la rândul lui, CNCD are atribuții de monitorizare. Evident, discutăm de vastitatea mediului on-line, evident că nu putem acoperi acest domeniu în proporție de 100%, dar pot afirma, fără să greșesc, că domeniul este monitorizat într-o proporție destul de mare.
„Astfel de fapte sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 30.000 lei, dacă discriminarea vizează o persoană fizică”
Dacă apar fapte de discriminare în mediul on-line
