Interdicția exporturilor de ovine și caprine din România impusă de Comisia Europeană până în 2026 din cauza focarului de pestă
Comisia Europeană a instituit o interdicție temporară a exporturilor de caprine și ovine din România către alte state membre ale Uniunii Europene și către țări terțe, interdicție ce va fi valabilă până în data de 31 decembrie 2026. Măsura a fost oficializată printr-o decizie din 17 iunie 2026, ca urmare a apariției unui focar de pestă a micilor rumegătoare într-o exploatație din județul Mureș, unde erau deținute animale din speciile ovină și caprină.
Contextul economic și social al exporturilor blocate
Incidentul care a generat această decizie a fost semnalat în data de 8 iunie 2026, în condițiile în care România tocmai reluase exporturile de oi și capre vii către țările arabe. La acea dată, autoritățile anunțau perspective de exporturi în valoare de 300 de milioane de euro pentru anul în curs, inclusiv prin livrări aeriene, conform unui raport apărut în media economică. Potrivit datelor ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor), în primele zece luni ale anului precedent, România încasase peste 210 milioane de euro din exportul de oi vii, fiind expediat deja către alte state membre ale UE un număr de aproximativ 1 milion de capete.
Într-un comunicat din 15 iunie, ANSVSA exprimase dorința ca Bruxelles-ul să nu impună un embargo total asupra exporturilor de ovine românești, ci să permită menținerea schimburilor comerciale din zonele considerate sigure. Această solicitare nu a fost însă luată în considerare în cadrul deciziei adoptate de Comisia Europeană.
Motivele instituirii interdicției
Decizia de modificare a Regulamentului (UE) 2025/638, care stabilește interdicția de export până la finalul anului 2026, a fost adoptată ca urmare a focarului de pestă a micilor rumegătoare (PPR) detectat la data de 8 iunie 2026 în județul Mureș. Originea infecției încă nu a fost identificată, iar riscul de răspândire a fost considerat ridicat, ceea ce a justificat intervenția rapidă a autorităților europene.
În plus, Comisia Europeană a precizat că rezultatele preliminare ale supravegherii efectuate în lunile mai și iunie 2026 confirmă o circulație mascată și larg răspândită a virusului pe întreg teritoriul României în ultimele luni. Această informație a fost oferită ca răspuns la o întrebare adresată de europarlamentarul Georgiana Teodorescu, care solicita justificări epidemiologice concrete pentru instituirea interdicției la nivel național, în contextul în care se putea lua în calcul o regionalizare a restricțiilor, astfel încât județele neafectate să își poată continua exporturile.
Conform explicațiilor oficiale, măsura interdicției temporare a expedierilor de oi și capre are drept scop protejarea statutului de sănătate animală al Uniunii Europene și menținerea integrității pieței unice, prin prevenirea riscurilor de transmitere a virusului către alte state membre sau țări terțe. De asemenea, luând în considerare riscul de circulație nedetectată a bolii pe teritoriul României, Comisia a motivat decizia prin necesitatea unei protecții consolidate a piețelor europene.
Eurodeputatul Teodorescu solicitase lămuriri privind posibilitatea de a permite exporturi din zonele neafectate, prin impunerea unor garanții suplimentare stricte, cum ar fi testarea, carantinarea ori trasabilitatea animalelor, un mecanism aplicat în trecut pentru alte state membre. Cu toate acestea, Comisia a respins această variantă, considerând că riscurile nu sunt suficient controlabile în prezent.
Măsurile posibile pentru România
Ca soluție pentru reluarea exporturilor, Comisia Europeană a indicat că România poate adopta măsuri precum vaccinarea animalelor, care ar asigura dovezi solide privind absența pestei micilor rumegătoare în populația de oi și capre. În această direcție, ANSVSA a anunțat că România va vaccina gratuit 1,2 milioane de oi și capre, după ce a primit un acord de principiu din partea Comisiei Europene.
Mai precis, autoritatea sanitară a precizat că vaccinarea nu se va realiza în masă, ci doar în mod țintit, în județele Constanța și Tulcea, și numai cu acceptul Comisiei Europene. Pentru început, vor fi furnizate 300.000 de doze de vaccin gratuit, urmând ca într-o etapă a doua Comisia să intervină pentru asigurarea a alte 900.000 de doze, totalizând un contingent de 1,2 milioane doze distribuite gratuit României.
Perspectivele sprijinului financiar pentru fermieri
În privința subvențiilor și compensațiilor pentru fermierii afectați, Comisia Europeană a răspuns întrebărilor privind posibilitatea de a activa mecanisme excepționale de sprijin. Aceasta a explicat că, la solicitarea statului membru, pot fi adoptate măsuri de sprijin pentru pierderile de pe piață generate de restricțiile impuse în scopul combaterii răspândirii bolii.
De asemenea, în temeiul Regulamentului privind planurile strategice ale Politicii Agricole Comune (PAC), statele membre pot susține investițiile pentru refacerea potențialului de producție agricolă afectat de focarele de boală și pot introduce plăți de criză pentru fermierii afectați. Mai departe, acest sprijin poate fi acordat în conformitate cu normele Uniunii Europene privind ajutoarele de stat.
Astfel, în timp ce domeniul sanitar veterinar impune restricții drastice, există totuși cadrul european care poate oferi fermierilor români resurse pentru a depăși dificultățile economice generate de această situație de criză.
În concluzie, interdicția impusă asupra exporturilor de oi și capre din România este o măsură de protecție a sănătății animalelor și a pieței europene, cauzată de un focar nesoluționat de pestă a micilor rumegătoare. România dispune în prezent de opțiuni concrete pentru a combate boala și a susține fermierii afectați, inclusiv vaccinarea și posibilități de sprijin financiar la nivel european.
