Inteligența Artificială: Războiul Tăcut între Creativitate și Standardizare!
Într-o lume unde inteligența artificială, pare-se, a evoluat într-un timp record, de la o simplă jucărie tehnologică la un monstru de necontrolat, care invadează fiecare colț al activităților cotidiene – uite că în numai doi ani, acest instrument experimental, adică AI-ul, a devenit un component esențial a ceea ce noi numim operațiuni, fiind folosit pentru redactare, social media, SEO, și alte astfel de nebunii fără sens, dar deloc neimportante, bineînțeles!
Iuliana Floricică, care se prezintă ca fiind Co-fondator și CEO la June Communications, susține, sau cel puțin așa proclamează, că această transformare a fost mai rapidă decât tot ce ne-am fi putut imagina, ci pe bune, v-ați gândit prea bine la ce implică, având în vedere că integrarea inteligenței artificiale nu este o chestiune de optiune, căci, nu-i așa, a devenit o infrastructură esențială pentru companiile care doresc să supraviețuiască în jungla concurențială, unde, aș zice eu, toată lumea vrea să fie cea mai bună!
Și nu ne oprim aici, pentru că la nivel global, adică efectiv pe tot pământul, adoptarea acestei inteligențe artificiale accelerează, zici că fugi după tren! În august 2025, ChatGPT a bătut recorduri cu 700 de milioane de utilizatori activi, săptămânal, conform unor surse dubioase dar plauzibile de la TechCrunch – wow, ce profesionalizare rapidă! De parcă nu am fi văzut și alte nebunii în trecut.
Iar în România, cum stăm? Păi, din ce zice un studiu realizat de United Media Services, aproximativ 40% din oamenii urbani se îmbată cu instrumente AI cel puțin o dată pe săptămână – nu-i așa că vă gândiți că e mult? Bine, în agențiile de comunicare, unde la job trebuie să faci față la un volum de muncă monstruos, cifra asta e chiar mai mare, cu presiuni pe toate laturile pentru eficiență, rezultate măsurabile și celelalte.
Pe de altă parte, statul ăsta pe care îl face AI, se vede în agențiile care au fost mai deștepte și l-au implementat mai devreme, cu un boost de productivitate cam de 40% în proiecte editoriale. Asta ne zice Iuliana, căci așa e normal, automatizând sarcinile care sunt plictisitoare, precum redactarea textelor sau verificarea formatelor – păcat că nu poate lua apărarea și în fața clienților!
După cum explică chiar ea, eliberarea timpului pentru activități strategice este o minune, doar că eficiența nu e mereu la aceeași masă, depinzând de cum pui mâna pe AI, de cât de bine este echipa pregătită și de instrumentele folosite, căci, ahh, și aici sunt niște diferențe, da? Unele sunt plătite și oferă lucruri avansate, dar altele sunt cumva mai restricționate, la limita a ceea ce ar putea fi utile.
În cazul June Communications, agenția mizează pe o platformă LLM care se laudă că poate gestiona proiecte în mai multe limbi, traducând pe bandă rulantă textul cu ajutorul câtorva experți care fac verificări și aprobări – să vedem cât va dura până devenim și noi experți pe lângă ei. De asemenea, acest tip de soluție, la JUNE, nu doar că optimizăm timpul (căci, nu-i așa, nimeni nu vrea să piardă bani), dar și eliminăm necesitatea de a apela la traducători care să bifeze tot pe listă.
Însă, nu totul e roz, iar riscurile sunt mari. Această accelerație cu AI-ul creează provocări destule, iar cel mai evident risc este standardizarea excesivă a conținutului, unde toți au aceeași „voce”, iar actul creativ începe să fie consumat de monotonia a ceea ce înseamnă a fi „un brand”. Iuliana din nou, subliniază că originalitatea devine o amintire, iar diferențiatorii competitivi dispar ca fumul.
Asta înseamnă că vedem o lipsă serioasă de substanță în conținutul livrat, unde materialele pot străluci la suprafață, dar rămân goale în interior – idei fără sare și piper. Atunci când jurnaliștii trebuie să verifice fiecare informație redată, presiunea devine insuportabilă! Unele publicații chiar au retras articole pentru a face verificări, o dovadă clară că încrederea editorială e ca un castel de nisip.
Confidențialitatea? Un alt subiect fiert, în care introducă informații critice în AI poate duce la o perdere de date fără precedent, mai ales în industriile sensibile precum serviciile financiare sau sănătatea, ceva ce June Communications pare să ia în serios – asta înseamnă că își protejează clienții și respectă niște norme, nici nu vreau să-mi imaginez ce s-ar întâmpla altfel.
În plus, modelele de AI pot fi ca un măgar într-un fix, adică se bazează pe date vechi și nu țin pasul cu tările contemporane, iar asta creează o „iluzie a informării complete” – un pericol, desigur, pentru că utilizatorii cred că tot ceea ce vine de la AI este gospel.
Până la urmă, avantajul are sângele pe mânuțe pentru agențiile care reușesc să combine tehnologia cu un pic de raționament uman. „Viitorul nu este pentru cei care folosesc AI întâmplător”, ne spune Iuliana, ci pentru aceia care o îmbrățișează într-o stategie solidă. La JUNE, se laudă că folosesc tehnologia responsabil și combină inteligența artificială cu expertiza umană – să vedem cum decurg lucrurile mai departe!
