Numărul insolvențelor în agricultură în România a crescut cu 80% în primul semestru al anului 2026
Sectorul agricol românesc înregistrează o creștere alarmantă a numărului insolvențelor în primele șase luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, conform unei analize CITR, liderul pieței de insolvențe din România. Datele arată o creștere cu aproape 80% a falimentelor în acest sector, iar 40% dintre marile companii agricole sunt în prezent expuse unui risc financiar considerabil.
Potrivit raportului CITR, la 15 aprilie 2026 numărul insolvențelor în agricultură egalase deja totalul înregistrat în întregul semestru întâi al anului 2025, subliniind dinamica accelerată a acestei probleme. Situația este deosebit de gravă pentru marile companii, unde insolvențele au crescut de la doar un caz în primul semestru din 2025, la 19 cazuri în primele luni ale acestui an, indicând o deteriorare structurală profundă.
Explozia insolvențelor în rândul marilor companii agricole
Conform datelor CITR, în segmentul companiilor cu active imobilizate de peste 4 milioane de euro, numărul insolvențelor a crescut dramatic. În primul semestru al anului 2026, 19 firme au intrat în insolvență, cuantumul activelor imobilizate ale acestora depășind 235 de milioane de euro. Aceste valori reprezintă mai mult de 57% din totalul activelor intrate în insolvență pentru acest segment la nivelul întregii economii naționale.
Creșterea numărului de insolvențe reflectă atât presiuni structurale cât și conjuncturale care apasă asupra fermierilor români. Volatilitatea prețurilor la cereale, creșterea costurilor de producție și finanțare, precum și fenomenul secetelor persistente au afectat serios rentabilitatea afacerilor agricole. Totodată, fermierii au început să se orienteze către culturi de toamnă considerate mai stabile, ca răspuns la dificultățile generate de rotația culturilor, ce impactează porumbul sau floarea-soarelui.
La aceste dificultăți se adaugă importurile crescute de cereale din Ucraina, precum și majorarea costurilor la energie și îngrășăminte, cauzate de instabilitatea geopolitică regională. Astfel, presiunile financiare și operaționale au devenit acute, afectând nu doar fermierii individuali, ci și lanțurile complexe de aprovizionare și distribuție.
Riscul financiar afectează 40% dintre companiile mari din agricultură
Analiza realizată pe un eșantion de 3.700 de companii agricole, reprezentativ pentru cele 13.700 care și-au depus bilanțul contabil și au active totale de cel puțin 1 milion de euro, indică o vulnerabilitate structurală severă. Din acest total, 40% dintre companii, adică aproximativ 1.486 firme, se află în zona de risc financiar ridicat.
Mai precis, 631 de companii se află în stare de insolvență iminentă, iar alte 855 necesită intervenții urgente de reorganizare operațională și financiară pentru a preveni colapsul financiar. Companiile cu cifre de afaceri solide și un număr considerabil de angajați, dar care sunt totuși sub risc, sunt identificate ca prioritare pentru măsuri de restructurare timpurie. Acest lucru este esențial pentru a opri extinderea efectelor negative în lanțurile economice și sociale.
Regiunile cu probleme majore
Distributia geografică a riscului financiar în agricultură evidențiază zone cu probleme acute, în special județele Bacău, Hunedoara și Vaslui, ce depind puternic de agricultura extensivă. Aceste județe sunt de asemenea centre ale activităților agricole unde există companii mari cu active de peste 4 milioane de euro aflate în insolvență.
De asemenea, presiunea financiară afectează semnificativ și județele cu profile agricole intensive, precum Timiș, Arad, Constanța, Teleorman, Brăila, dar și București. Numărul companiilor agricole aflate în risc este următorul:
- Timiș: 147 companii
- București: 85 companii
- Arad: 77 companii
- Constanța: 76 companii
- Teleorman: 74 companii
- Brăila: 72 companii
Aceste date arată că dificultățile nu sunt limitate la o singură zonă, ci afectează atât marile exploatații tehnologizate din vestul țării, cât și bazinele agricole tradiționale din sud-est și est.
Impactul financiar al creditelor neperformante
Starea de insolvență a sectorului este susținută și de datele oficiale privind ratele creditelor neperformante în rândul firmelor nefinanciare. Conform Raportului BNR asupra Stabilității Financiare publicat în iunie 2026, rata creditelor neperformante a urcat la 5,6%, iar în segmentul microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, predominante în agricultură, această rată depășește 7%.
Un aspect special îl reprezintă creditele cu garanții de stat acordate masiv în agricultură în perioada 2020-2022, care ating o rată a neperformanței de 11,3%. Acest fapt indică faptul că sprijinul financiar acordat de urgență nu a crescut reziliența sectorului agricol în măsura așteptată.
Potrivit Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, decalajul dintre ciclul agricol și lipsa lichidităților, în special în perioadele dintre recolte, determină un comportament prudent al fermierilor, care preferă să rețină stocurile agroalimentare în loc să le vândă sub pragul de rentabilitate. Aceasta pune presiune atât pe fluxul de numerar, cât și pe încrederea în lanțul local de aprovizionare.
Aceste tensiuni sunt exacerbate de slăbiciunile structurale ale sectorului, incluzând fragmentarea excesivă a terenurilor și lipsa infrastructurii de procesare, astfel o mare parte a producției agricole rămâne nevalorificată sau subvalorificată comercial.
În acest context, sustenabilitatea afacerilor agricole devine tot mai dependentă de eficiența operațională, disciplina financiară și managementul riscului, mai degrabă decât de volumul producției.
Consultantul evidențiază că identificarea timpurie a problemelor și implementarea soluțiilor de restructurare, cum ar fi renegocierea datoriilor, reorganizarea operațională și finanțarea specializată, pot preveni efectele negative în lanț și pot oferi șansa companiilor de a supraviețui și dezvolta afacerea în continuare.
Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, subliniază:
„Dacă în anii anteriori vulnerabilitățile din agricultură erau absorbite în special de exploatațiile mici sau familiale, în primul semestru din 2026 asistăm la o extindere a crizei către companii de impact, cu rețele extinse de furnizori, distribuitori și finanțatori. Cumularea efectelor climatice severe cu scumpirea creditării și perturbările din lanțurile globale a creat o undă de șoc ce afectează acum companii de masă critică. Când un jucător mare din agricultură intră în incapacitate de plată, unda se transmite imediat pe întregul lanț de aprovizionare local și regional.”
Declinul sectorului agricol astfel evidențiat pune sub semnul întrebării viabilitatea economică a numeroase companii, în condițiile în care riscurile financiare asociate agricolului rămân într-o tendință ascendentă, iar lipsa unor intervenții rapide ar putea avea consecințe grave la nivel macroeconomic și social.
