Consiliul General al Capitalei aprobă cererea de insolvență a STB pentru salvarea transportului public
Consiliul General al Municipiului București a adoptat recent o hotărâre care oferă conducerii Societății de Transport București (STB) mandatul politic și administrativ necesar pentru a solicita deschiderea procedurii de insolvență. Decizia survine la doar o zi după avertismentul primarului general Ciprian Ciucu, care a subliniat că societatea de transport public nu mai poate funcționa în condițiile curente, iar datoriile acumulate amenință întregul buget al Capitalei.
Din punct de vedere juridic, STB nu a intrat încă în insolvență, procedura urmând să fie demarată prin depunerea unei cereri oficiale la Tribunalul București. Deschiderea efectivă a procedurii va fi decisă de către un judecător-sindic, conform cadrului legal aplicabil. Legea insolvenței prevede că un debitor trebuie să solicite tribunalului deschiderea procedurii cu scopul atât de a-și acoperi datoriile, cât și de a beneficia de o eventuală redresare a activității, acolo unde situația permite.
Ciprian Ciucu: Insolvența, singura soluție pentru evitarea falimentului
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat că intrarea în insolvență este singura cale prin care STB poate fi protejată de executările silite, poprirea conturilor și acumularea unor noi penalități. El a avertizat că fără această procedură, societatea „va intra direct în faliment”.
Înainte de votul consilierilor, oficialul a explicat că insolvența este necesară inclusiv pentru a asigura plata salariilor angajaților și pentru a preveni blocarea serviciului public de transport. „Doar așa o putem salva. Doar așa putem plăti salariile. Doar așa putem evita falimentul orașului”, a declarat edilul.
Conform datelor comunicate de Ciprian Ciucu, STB a încheiat anul 2025 cu datorii totale de aproximativ 1,72 miliarde de lei. Din această sumă, aproape 1,49 miliarde de lei reprezintă obligații către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), iar în jur de 402 milioane de lei sunt penalități acumulate. Primarul a acuzat conducerea societății din perioada 2019-2020 că nu a virat integral TVA-ul, impozitul pe venit și contribuțiile sociale reținute pentru angajați către stat.
Datorii în creștere și impactul litigiilor comerciale
Problemele financiare ale STB riscă să se adâncească din cauza litigiilor comerciale și a facturilor neachitate către furnizori. Municipalitatea estimează că expunerea totală a companiei ar putea ajunge până la aproximativ trei miliarde de lei, dacă se consideră și litigiul comercial cu VFU Pașcani, precum și celelalte obligații ale societății.
Ciprian Ciucu a subliniat că dificultățile STB nu mai pot fi soluționate doar prin suplimentarea subvențiilor din bugetul local. În ultimii ani, Primăria Capitalei a alocat peste un miliard de lei anual către transportul public, însă datoriile și penalitățile societății au continuat să crească.
Primarul a identificat ca principale cauze ale crizei situației financiare neplata obligațiilor către ANAF, managementul defectuos și politizarea conducerii STB, respectiv a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București–Ilfov.
Transportul public continuă în perioada de insolvență
Declanșarea procedurii de insolvență nu implică suspendarea imediată a serviciului de transport public în București. Dimpotrivă, insolvența este concepută ca un mecanism legal prin care activitatea societății poate continua în timp ce sunt inventariate datoriile și este pregătit un plan de reorganizare.
Legea insolvenței stipulează că, odată deschisă procedura, executările silite pentru recuperarea creanțelor asupra companiei sunt suspendate automat. Totodată, contractele aflate în derulare nu pot fi reziliate doar pentru că STB a intrat în insolvență.
Un administrator judiciar va fi numit să analizeze situația financiară a companiei, contractele existente, numărul de angajați și cheltuielile, activități derulate sub supravegherea judecătorului-sindic și a creditorilor, dintre care principalul este ANAF.
Procedura de insolvență poate conduce la restructurarea organigramei, renegocierea unor contracte sau denunțarea lor, vânzarea unor active neesențiale și adoptarea unui plan de eșalonare sau reducere a datoriilor. Cu toate acestea, intrarea în insolvență nu implică ștergerea automată a obligațiilor și nu garantează salvarea STB. În cazul în care planul de reorganizare eșuează, următorul pas juridic poate fi falimentul societății.
Etapele care urmează pentru STB
Conducerea STB este obligată să adopte oficial decizia de a solicita intrarea în insolvență și să depună documentația financiară necesară la Tribunalul București. Instanța va trebui să verifice îndeplinirea condițiilor legale pentru deschiderea procedurii și să ia o decizie în acest sens.
Între timp, compania își continuă activitatea în regimul actual, până la hotărârea tribunalului. În cazul în care procedura de insolvență va fi deschisă, STB va intra într-o perioadă de observație, în care administratorul judiciar va evalua dacă societatea are perspective concrete de reorganizare și redresare.
Decizia Consiliului General privind solicitarea insolvenței STB marchează un moment crucial în gestionarea crizei financiare a celui mai important operator de transport public din București, cu implicații majore pentru funcționarea serviciilor esențiale din Capitală și administrarea bugetară locală.
