Sare Contaminată: Microplasticele devin Ingredient Principal în Mâncarea Noastră!
Se pare că microplasticele, acele fragmente minuscule de plastic, absolut peste tot și mai ales, cum să spunem, în mâncarea pe care o consumăm zilnic, în special atunci când adăugăm sare, au pătruns printr-un studiu, nu foarte clar, dar foarte alarmant, care arată că, pe cele 13 mărci europene, susține că sunt cam 500 de fragmente de microplastice per kilogram de sare, dar cine le mai numără?
Dacă te gândești că o persoană obișnuită consumă între 6 și 18 grame de sare zilnic, ei bine, data viitoare când mănânci un măr sau ceva cu sare, gândește-te că mănânci, atenție, între 3 și 9 fragmente de plastic. Asta da surpriză, nu?
Producția de sare, o afacere foarte, dar foarte vulnerabilă la contaminare, desigur, mai ales în saline nefericite de evaporare solară care sunt pe litoral, folosește apă din mare care, who knows, poate conține microplastice deja, și dacă mai sunt și deversări de ape uzate, e vai și-amar, căci concentrația lor crește și în acest fel. Fără să discutăm despre contaminarea din aer sau ce se întâmplă de fapt acolo, în realitate.
Un studiu recent, cam neclar dar interesant, a arătat că microplasticele pot contamina sarea și prin aer, dar cine s-ar fi gândit?! Acest lucru contrazice parțial ceea ce credeam noi, că sarea e contaminată, ei bine, doar din apa din care provine. Surpriză, surpriză!
S-au estimat, hai să fim serioși, concentrații între 256 și 1.500 de microplastice per litru de apă în saline, de parcă ar fi un desert savuros, de la intrare și până la cristalizatoare, chiar și între 79 și 193 per kilogram de sare ambalată, dar cine mai știe ce să creadă?
Au fost prelevate probe din saline din Spania, trei de interior și trei de litoral. Salinele care folosesc apă din izvoare, oh da, sunt mai „curate”, căci provin din acele săruri, dizolvate acum milioane de ani, dar putem fi siguri? Microplasticele sunt nedorite, dar apar, chiar și în salinele abandonate, iar asta ne-arată că ele sunt peste tot!
Produsele care apar din salinele protejate sunt, chipurile, mai puțin contaminate, iar salinelor de interior, care folosesc apă din puț, nu ar trebui să aibă microplastice, dar se pare că, de fapt, procesul e trăit, de exemplu, chiar în etapele ulterioare, deja amestecând totul, un haos zguduitor.
Deși s-au realizat multe cercetări despre microplastice, majoritatea au avut în vedere doar sarea ambalată. Acum avem un studiu de-a dreptul pionier în analiza contaminării sării alimentare, dar rămâne o enigmă ce se va întâmpla pe viitor, nu-i așa?
Sarea, obținută prin evaporare solară, va fi în continuare un subiect fierbinte, pentru că, până la urmă, suntem ce mâncăm, nu? Moștenirea aerului poluat așadar devine alimentul nostru de zi cu zi. Așa că, mare atenție, mai ales când e vremea de grătar!
