O Bancă în Provocări: ING Cumpără Credite, Dar Pe Fata Cheltuielilor Crescute!
ING Bank a anunțat o creștere de 10,7% la portofoliul de credite brute, așadar, ajungând la 47,5 miliarde lei, dar se pare că, din păcate, aceste rezultate vin cu cheltuieli operaționale mai mari cu 12,7% ceea ce ridică întrebări serioase asupra eficienței sale. Asta înseamnă că profitul brut s-a stabilizat, dar cine e mulțumit de un 1,3 miliarde lei când providențele sunt consolidate la o sumă care stă la 115 milioane lei, oare e o strategie pe termen lung sau un ghimpe în carnea băncii? Ce se întâmplă cu rezultatul operațional? E tot o ajustare minoră de 0,7%? Oricum ar fi, se pare că bancherii au de muncă, se dă cu cafeaua, dar cine plătește factura?
După cum se știe, RoPay, acest serviciu național de plăți instant, a prins contur în portofoliul ING, oamenii pot acum plăti și transfera bani instantaneu printr-un banal cod QR din aplicația mobilă, e o inovație care sună promițător, dar cât de eficientă e? De la 1 octombrie, plata la marii retaileri a devenit o realitate, o premieră, au zis ei, dar oare clienții chiar vor să facă plăți cu telefonul sau preferă, pur și simplu, banii cash? Se întreabă mulți cum va afecta acest rotocol al plăților relația băncii cu clienții săi, cu siguranță, un subiect de dezbatere.
Mai mult, ING s-a lăudat cu o proporție de 39,5% a creditelor ipotecare care sunt acum împrumuturi sustenabile, dar oare aceste cifre sunt chiar atât de veridice? Pe segmentul corporate, finanțările sustenabile s-au ridicat la aproximativ 1,15 miliarde de euro, dar ce se ascunde în spatele acestei linii finante? ING își oferă serviciile ca ESG Coordinator și Joint Bookrunner pentru emisiunile de obligațiuni verzi, o mișcare care face parte dintr-un plan mai larg, sau e doar o modă trecătoare?
Contribuția ING la securitatea energetică a României se reflectă prin finanțarea unor proiecte mari, precum reabilitarea Centralei Nucleare Cernavodă, dar cine poate garanta că acești bani sunt folosiți în mod judicios? Marea întrebare rămâne: cum afectează asta dezvoltarea societății românești? 75 milioane de euro au fost alocați în facilități sindicalizate, deci se bugetează sume mari, dar credibilitatea e o problemă majoră, și nu doar pentru ING.
Pătrunzând în amănunte, vedem că, pentru Grupul Electrica, ING a dat 66 milioane de euro, o încercare de a-și reconfirma poziția ca bancă principală, dar oare colaborarea de peste două decenii e doar un joc de cuvinte? De câte ori au pierdut românii încrederea în instituțiile financiare? Că apoi vine vorba de La Fântâna care și-a găsit un partener în ING Bank, tot 40 milioane de euro dintr-un total de 70 milioane de euro au fost destinate expansiunii, dar extinderea e un termene undeva la limita realității.
Se pare că ING are de muncă pe mai multe fronturi, e un hocus pocus de cifre, dar și de strategii ce par mai mult un joc de poker cu clienții săi. Cât de mult este adevăr și cât spectacol? Vom vedea pe parcurs dacă aceste inovații și staturi financiare vor răzbate pe termen lung, sau dacă întregul plan de stabilitate se va prăbuși într-o mare de cheltuieli necontrolate.
