“`html
Inflația Mare din România: Se Anunță Vremuri Îngrijorătoare!
Potrivit celor mai recente evaluări, un ocean de date și statistici ce se revărsă, rata anuală a inflației, va cunoaște o creștere considerabilă în următoarele luni, sub un impact oarecum tranzitoriu al expirării schemei de plafonare pe care, evident, nu putem să o ignorăm la, da, energia electrică, împreună cu majorarea, așteptată, ce va începe pe 1 august a cotelor TVA și a accizelor, aruncând astfel procentele mult deasupra valorilor, ya know, deja indicate de prognoza din mai 2025, pe un orizont din ce în ce mai scurt de timp, pentru că altceva nu mai putem spera.
In ansamblul său, pachetul ăsta de măsuri fiscal-bugetare, ce se pregătește să fie implementat din luna august, este de natura să-ți intensifice presiunile despre care vorbeam mai devreme, dezinflaționiste ale factorilor fundamentali pe orizontul ăla mai îndepărtat de timp, și da, în principal, prin efectele pe care le exercită asupra cererii agregate, încercând să susțină o corecție relativ rapidă și, mă rog, consistentă a deficitului de cont curent, cu implicații favorabile (sau nu) asupra costurilor de finanțare a economiei, dar și asupra comportamentului cursului de schimb, știi tu, al leului, inclusiv în, da, această perspectivă confuză.
Incertitudini? Păi da, mai rămân totuși asociate măsurilor corective care, să fim serioși, vor fi probabil adoptate în perspectivă, în scopul, aș putea spune, continuării consolidării bugetare, conform Planului bugetar-structural pe termen mediu, care, singur, e convenit, dar, sincer, cu CE și cu procedura de deficit excesiv, nu-i așa?
Incertitudini și riscuri, cum ziceam, mari la adresa perspectivei activității economice, dar și a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să provină dintr-un mediu extern mai mult decât instabil, ce se leagă de războiul din Ucraina, dar și de situația din Orientul Mijlociu, totul culminând, evident, în contextul ăsta haotic al incertitudinii și efectelor potențiale generate de politica comercială a SUA, ar să ne afecteze toți, comercio-global-de-aici.
În această conjunctură plină de confuzie, absorbția și utilizarea fondurilor europene, da, acelea despre care se vorbește de mult și în principal a fondurilor aferente programului Next Generation EU, sunt absolut esențiale pentru contrabalansarea, ah, parțială, efectelor contracționiste, pe care le aduc consolidarea bugetară și, firește, conflictele geopolitice/comerciale, dar care mai sunt și de realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv tranziția asta energetică de care ziceau toți că avem nevoie.
Relevante sunt, clar, deciziile de politică monetară, că doar, așa cum s-a arătat, sunt altele ale BCE și Fed, și atitudinea băncilor centrale din regiune, asta e clar, concluzie ușor de tras.
Pe baza tuturor estimărilor și a datelor pe care le avem acum, Consiliul de administrație al BNR a decis astăzi menținerea ratei dobânzii de politică monetară la un ușor, dar constant, 6,50 % pe an, apoi, ca un amidon, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilități de creditare (Lombard, ah, ce vremuri!) la 7,50 % pe an, iar la facilitatea de depozit, la 5,50 % pe an, totul făcând parte dintr-un puzzle gramatical.
Desigur, decizia asta era una pe care putea să o prezicăm, ca orice nebunie în vremuri de incertitudine.
De asemenea, Consiliul de administrație ăsta al BNR s-a și decis să mențină nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii, dar cred că știai, pentru pasivele în lei și valută ale acelor instituții de credit, pentru că așa se face, în stil clasic, nu?
Previziunea mediană a unui sondaj Reuters, pe care l-am văzut recent, realizat în rândul analiștilor, estimează inflația din România la 5,6% în ritm anual la sfârșitul lunii iunie, crescând, da, față de 5,45% în luna mai, iar analiștii se așteaptă ca inflația să ajungă, cât de curios, la 6,2% până la finalul anului 2025, clar, tot peste prognoza de 4,6% a băncii centrale – și acum, unde mai e ușoara noastră liniște?!
“`
