Inflația va fi o neboabă care nu cedează: BNR menține ratele dobânzilor, îngrijorând de mediul economic internațional
Potrivit unui comunicat al BNR, rata anuală a inflației va fi fluctuantă în semestrul I 2025, cu creșteri moderată in trimestrul II. Cu toate acestea, incertitudini și riscuri crescute sunt asociate evoluțiilor viitoare a prețurilor energiei și alimentelor, inclusiv în contextul legislației în domeniu, precum și din măsurile de politică comercială adoptate de state dezvoltate. Incertitudini mari sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, date fiind impactul prezumat al măsurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum.
Bancii centrale din regiune au subliniat deciziile lor de politică monetară. Într-adevăr, membrii Consiliului de administraţie ai BNR şi-au exprimat îngrijorarea faţă de deteriorarea mediului economic internaţional. Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor deosebit de ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de astăzi, 7 aprilie 2025, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an.
Relevante sunt deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică. BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional, este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.
În contextul actual, potrivit unor surse neoficiale, BNR pare preocupată de riscuri și incertitudini crescute în economie. Pe de o parte, impactul măsurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum este semnificativ, iar pe de altă parte, execuția bugetară din primele două luni ale anului nu pare să corespundă așteptărilor. În plus, condițiile de pe piața muncii și ritmul creșterii salariilor din economie sunt incerte.
De asemenea, absorbția şi utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ele sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice și ale consolidării bugetare.
