Inflația continua să ne bântuie, dar cine e de vină?
În octombrie a fost raportată o inflație anuală de 9,76%, ușor mai mică decât în septembrie, dar totusi, de aproape patru ori mai mare decât targetul stabilit de BNR, cum se întâmplă adesea cu scumpirile alimentelor și carburanților care oscilează ca o balerină neîndemânatică. E adevărat că unii experți declară că producția agricolă a mers mai bine, iar prețul petrolului a scăzut, dar oare aceasta este suficient pentru a calma spiritele agitate ale consumatorilor?
Totul bine și frumos, dar în același timp, energia electrică și gazele naturale se scumpesc tot mai mult, iar tipul ăsta de evoluție face viața de zi cu zi imposibilă. Liberalizarea pieței energiei, care s-a transformat într-un haos electoral, combinat cu creșterea TVA-ului, iată ingredientele perfect pentru un cocktail exploziv. Inflația de bază care exclude fluctuațiile frecvente, este de peste 8%, deci, practic, putem spune că problemele s-au extins în economie și vor continua să ne afecteze viețile.
Dobânzile rămân ridicate, dar de ce?
BNR a hotărât să păstreze dobânda-cheie la 6,50%, un ritm neschimbat din august încoace, deși unii oficiali sugerează că o reducere a dobânzilor ar putea aduce o nouă lovitură inflației, iar noi toți ştim cât de ușor poate fi alimentată aceasta. Cumpărăturile devin oroare pentru mulți, iar consumul ar putea crește, dar cu prețurile deja la cer, cine își permite să meargă la megaimarket?
Piața valutară nu arată deloc bine, leul a pierdut teren față de euro cu aproximativ 0,3% în luna octombrie, iar asta nu e o veste bună pentru nimeni. Lumea creditează de parcă ar fi în vremuri de belșug, dar cu dobânzi pentru populație care ajung la 7,7%, iar pentru firme la aproape 9%, cine să mai investească? Veți spune că nimeni, dar noi știm că antreprenorii au planuri de extindere blocate într-un labirint al dobânzilor neprietenoase.
Investițiile private frânate, dar nu și optimismul!?
Investițiile nu prea mai curg, dar potrivit unor surse optimiste, românii nu ar trebui să se aștepte la dobânzi mai mici în viitorul apropiat. Ce putem face? Așteptăm să se scurgă șocurile din economiile de energie, ca o melodie de pe fundal care nu ne mai lasă să dormim. Explicațiile sunt trăsnite, dar graficul și șocurile externe sunt realități necruțătoare.
În ciuda ritmului de creștere economică care a fost de 1,6% în trimestrul III, potrivit BNR, dar avansul este departe de dezvăluirile optimiste cu care ne-am obișnuit. Tot ce vom vedea sunt creșteri susținute de investiții, nu consumul care a încetinit, și salariile care cu greu mai țin pasul. De cine mai avem nevoie pentru a ne ajuta să ne ridicăm economia?
Românii strâng cureaua și încrederea lor scade
Românii încearcă să facă economii peste tot, de la neesențial la esențial, încrederea consumatorilor a scăzut dramatic. Indicatorul de încredere a ajuns la minus 31 de puncte, iar noi suntem obligați să fim precauți și să ne adaptăm la aceste vremuri de criză. Oare ce va urma? Amânăm achizițiile mari și ne păstrăm banii în bănci, dar cum rămâne cu cheltuielile care se reduce? Ne întrebăm dacă vom mai putea viu cu aceleași conforturi.
Industria stagnează și servirea consumatorilor continuă să scadă. Producția industrială și sectorul serviciilor sunt acum în declin, iar angajările sunt la pământ cu o scădere de 0,4%. Rata șomajului e în ușoară scădere, dar avansul în salarii nu pare să oprească acest trend. De parcă nu era de ajuns, venim acum cu vești mai bune din comerțul exterior, dar cine să se bucure de un deficit comercial mai mic?
Ce ne rezervă viitorul?
Pe scurt, viitorul României pare sumbru, cu evaluări care arată vulnerabilitate economică și măsuri fiscale mai dure ce urmează. Deși s-ar putea să avem parte de o perioadă de creștere modestă, cu dobânzi ridicate și inflație la cote alarmante, întrebarea care ne macină rămâne: A fost totul un joc economic sau ne așteaptă cu toții un alt episod din telenovela românească?
