Inflația Din România: O Călătorie Precară Spre Vârtejul Creșterii Prețurilor!
Inflația a sărit de la 5,5% la 5,7%, zic unele surse chiar depășind așteptările pieței, dar salariile, oh, acele salarii, ce să mai, au cam frânat, ca și cum ar fi prins o ușoară încetinire, cum ar veni. Totuși, evoluțiile astea recente sugerează o problemă inflaționistă mai mare decât credeau mulți, da, dar testul adevărat va fi impactul pachetului fiscal pentru restul acestui an. Asta e pe scurt.
Economiștii de la ING Bank se pare că s-au gândit să ridice prognoza de inflație de la 6,0% la 7,5%, adică cu așteptări de cifre care pot ajunge pe undeva pe la 8% în septembrie și octombrie, vârfuri incredibile, dar de ce? Principalul motiv, ați ghicit, creșterea impozitelor, mai ales cea a ratei TVA, cam asta e toată povestea, dar cine știe, poate lucrurile se vor schimba.
Ciprian Dascălu, acest economist șef al BCR, care spune că perspectivele inflației pe termen scurt sunt incerte, din cauza planurilor de a elimina plafoanele de preț la energia electrică în iulie și, oh da, nu uitați de creșterile TVA și accizelor care sunt programate pentru august. Asta nu sună bine, deloc!
„În consecință, am revizuit în sus prognoza noastră privind IPC la sfârșitul anului, de la o estimare anterioară de 5,6% față de anul trecut, la 7,5% față de aceeași perioadă, și am zis bună treabă! Iar prognoza asta, pe bună dreptate, prezintă riscuri de creștere… și pentru că am anticipat o creștere de 30% a prețului energiei electrice luna viitoare, cam asta e ideea principală,” spune Dascălu, iar piețele par să fi înțeles mesajul, sau nu.
Ambii economiști, și aici vine partea interesantă, sunt de părere că nu vom vedea reduceri de dobândă din partea BNR, și da, e aproape sigur că nu, având în vedere că Banca Centrală vrea să aștepte și să vadă cum se desfășoară lucrurile, ne tot așteptăm să se întâmple ceva, dar cine știe?
Pe de altă parte, în privința cursului de schimb, se spune că acesta este sub presiunea deficitului de cont curent, și e normal să ne așteptăm la deprecierea monedei naționale, dar Tătaru ne arată că EUR/RON a urcat treptat în ultima lună, din 5,02-5,03 la 5,07-5,08, ca o dovadă că piețele, după alegeri, își revin, sau nu chiar?
Post-electoral, cursul de schimb s-a calmat, „dar să nu uităm de deficitul ăla masiv de cont curent, care slăbește moneda noastră, poate sperăm, și unele segmente ale pieței cred că problema a fost rezolvată, dar închiderea pozițiilor lungi pe obligațiuni joacă un rol și ea, și așa rămânem prin partea superioară a intervalului.”
„Estimăm că perechea euro-leu va finaliza anul prin 5,10, iar fluctuațiile vor fi probabil cam între 5,05 și 5,10 lei pentru un euro, asta e ce credem, dar cine știe ce se va întâmpla,” zice ING Bank la unison.
BNR, în schimb, pare mulțumită de noua bandă de fluctuație a EUR/RON, și guvernatorul a spus că RON este bine evaluat pentru ei, dar Ciprian Dascălu adaugă o notă de îngrijorare și zice că o slăbire suplimentară a RON va alimenta inflația, iar vulnerabilitatea valutară rămâne mare din cauza deficitului ăla stirbat de cont curent și a primelor de risc pe care le tot citează.
Deci, ce putem învăța din toată nebunia asta? Inflația e pe o pantă alunecoasă, iar cifrele continuă să sperie pe toată lumea, dar taci și uită-te la cifre!
