Evaluarea Națională 2026: Dezechilibre între mediul urban și rural în educația românească
LEAD: Rezultatele Evaluării Naționale 2026 evidențiază un fenomen alarmant în sistemul de educație din România: disparitățile semnificative între elevii din mediul urban și cei din mediul rural. Conform datelor Ministerului Educației, elevii din orașe au șanse mult mai mari de a promova examenul și de a obține medii ridicate comparativ cu colegii lor din sate, un aspect care pune în lumină inegalitățile persistente din educația românească.
La Evaluarea Națională 2026, au fost înregistrate 148.268 de înscrieri, dintre care 90.616 elevi (61,12%) provin din mediul urban și 57.652 elevi (38,88%) din mediul rural. Această pondere a elevilor din orașe influențează media națională, însă diferențele devin cu adevărat evidente atunci când se analizează rezultatele examenului.
Peste 90.000 de candidați provin din mediul urban
Un aspect major al evaluării este rata de promovare, unde se observă o diferență considerabilă între cele două medii. În urban, 88,4% dintre elevi au obținut note de cel puțin 5, în timp ce în rural procentul este de doar 63,6%. Aceasta înseamnă că un elev din mediul rural are un risc de aproape trei ori mai mare de a nu promova examenul, lăsându-l fără șanse reale de admitere într-un liceu competitiv.
Diferențele în performanță sunt și mai pronunțate în ceea ce privește rezultatele de excelență. 16,8% dintre elevii din mediul urban au obținut medii de cel puțin 9, comparativ cu doar 2,8% dintre elevii din mediul rural. Această discrepanță subliniază concentrarea elevilor performanți în mediile urbane, lăsând liceele de top să fie frecventate aproape exclusiv de absolvenți ai școlilor din orașe.
Aceste tendințe sunt reflectate și în clasamentele județelor, unde județele precum București, Cluj, Brăila, Prahova, Galați și Suceava se află în frunte, în timp ce Călărași, Teleorman, Caraș-Severin, Mehedinți și Botoșani rămân constant la coada clasamentului.
Marian Staș: „Evaluarea Națională este un barometru extrem de sensibil al inegalităților din România”
Expertul în educație Marian Staș subliniază că rezultatele Evaluării Naționale nu reflectă doar nivelul de pregătire al elevilor, ci și disparitățile de dezvoltare dintre comunități. „Evaluarea Națională reprezintă un traductor extrem de sensibil al României bananiere educațional și al României bananiere economice. Discrepanțele uriașe pe care le vedem astăzi nu sunt rezultatul unei conjuncturi, ci al unor neîmpliniri, al unor proiecte care nu au fost puse în practică timp de zeci de ani”, a afirmat Staș.
El menționează că procentul mare de note mici în mediul rural evidențiază diferențele de resurse și oportunități educaționale disponibile copiilor. „Procentul foarte mare de note mici în mediul rural, comparativ cu mediul urban, dar și procentul foarte redus de medii mari în rural arată diferențe de resurse, de profesionalism și de oportunități educaționale puse la dispoziția copiilor”, a explicat expertul.
Matematica, proba care produce cele mai mari diferențe
Cele mai mari discrepanțe se observă la proba de Matematică, unde 42,6% dintre elevii din mediul rural au obținut note sub 5, iar 57,5% au promovat. În contrast, în mediul urban, doar 15,5% au luat sub 5, iar 84,5% au obținut note peste pragul de promovare, ceea ce ilustrează o diferență de 27 de puncte procentuale.
Chiar și la Limba și literatura română, deși rezultatele sunt mai favorabile, diferențele persistă. În urban, 89,9% dintre elevi au obținut note peste 5, comparativ cu doar 68,5% în rural, ceea ce indică faptul că aproape un elev din trei din mediul rural nu reușește să depășească nota 5.
Marian Staș consideră că rezultatele slabe la matematică nu sunt întâmplătoare, ci reflectă o problemă structurală a sistemului educațional. „Există o problemă structurală privind felul în care gândim și predăm matematica, încă din școala primară”, a subliniat el, adăugând că subiectele din acest an au testat mai bine gândirea decât memorarea.
Ce spun cifrele despre sistemul de educație
Rezultatele din 2026 confirmă decalajul educațional profund între școlile de la sat și cele de la oraș. Cu cât media este mai mare, cu atât ponderea elevilor din mediul rural scade, evidențiind influența mediului în care învață și a resurselor disponibile asupra rezultatelor școlare.
Bucureștiul, care generează 25,51% din PIB-ul național, este urmat de județe precum Cluj, Timiș, Prahova și Constanța, care concentrează investiții și oportunități profesionale. În contrast, 32 de județe contribuie cu mai puțin de 2% fiecare la PIB-ul național, iar zece dintre acestea au o contribuție sub 1%. Această polarizare economică influențează direct educația, cu județele dezvoltate având acces la mai mulți profesori calificați și infrastructură școlară mai bună.
Marian Staș subliniază că dezvoltarea economică și performanța școlară se alimentează reciproc, iar județele slab dezvoltate se confruntă cu un cerc vicios din care multe nu reușesc să iasă. „În județe precum București, Cluj sau Timiș, dezvoltarea economică susține investițiile în educație”, a concluzionat expertul.
Abandonul școlar și ruptura dintre sat și oraș
Rezultatele de la Evaluarea Națională sunt doar prima etapă a unui fenomen mai amplu. „Între clasa a VIII-a și clasa a IX-a se produce una dintre cele mai mari rupturi în ceea ce privește abandonul școlar, în special din motive socio-economice”, avertizează Marian Staș.
El consideră că problemele educației din mediul rural nu pot fi rezolvate doar prin modificarea examenelor. „Dacă adăugăm deficitul de profesori și lipsa resurselor educaționale, avem imaginea completă a dificultăților cu care se confruntă învățământul rural”, a conchis expertul. Rezultatele Evaluării Naționale din acest an confirmă că educația din România este profund influențată de mediul socio-economic, iar elevii din oraș beneficiază de condiții care le cresc șansele de succes, în timp ce copiii din mediul rural pornesc cu un handicap educațional greu de recuperat.
