Intr-un scandal de amploare, o retea de medici si personal medical din Spitalul Judetean de Urgenta din Zalau a fost implicata intr-o operatiune ilegala de lucru “la negru” a 3.200 de teste Papanicolau pentru cancerul de col uterin, timp de trei ani, intre 2019 si 2022. Aceste teste au fost efectuate in cadrul spitalului public si cu echipamentul acestuia, fara a fi inregistrate in sistem.
Surprinzator, analizele proveneau initial din clinici private, unde lucrau unii dintre medicii de la spital si unde femeile trebuiau sa plateasca 130 de lei pentru test. Cu toate acestea, femeile aveau dreptul la teste gratuite Papanicolau, dar fenomenul national al insuficientei fondurilor a facut ca testele decontate de Casa de Sanatate sa fie terminate rapid, astfel femeile s-au vazut nevoite sa plateasca sume considerabile pentru investigatii medicale de rutina.
In acelasi timp, procurorii afirma ca numarul testelor facute “la negru” in judetul Salaj era de doua ori mai mare decat numarul testelor efectuate gratuit. Aceasta situatie nu face decat sa confirme faptul ca, atunci cand pacientul este privit doar ca un client, unele persoane ajung sa fie excluse de la accesul la analize si tratamente medicale. Aceasta situatie este deosebit de grava in Romania, tara cu cea mai mare incidenta a cancerului de col uterin din Europa.
Mai ingrijorator este faptul ca, in cazul de la Spitalul Judetean de Urgenta din Zalau, toate persoanele din cadrul spitalului aveau cunostinta de situatia ilegala a testelor Papanicolau. Acest lucru se datora faptului ca acestia aveau legaturi cu departamentul de anatomie patologica, unde se lucrau testele. In momentul angajarii, acestia erau informate despre activitatea ilegala, iar cei care nu erau de acord cu astfel de practici nu primeau un loc de munca.
Insa nu doar pacientul devine client, ci si intreaga societate este afectata de aceasta tendinta de a vedea totul doar sub aspectul de furnizor-client. Conform specialistilor, aceasta transformare a relatiilor sociale este promovata de elitistii pradatori care actioneaza in Romania, indiferent daca fac parte din mediul local sau international. Aceasta tendinta duce la distrugerea fundamentelor democratiei si a contractului social existent, iar statul roman devine un Leviathan de hartie, dictatorial si absent in acelasi timp.
O alta consecinta a acestei transformari este modul in care se schimba limbajul public. De la “cititor” sau “telespectator”, acum se vorbeste despre “user” sau “utilizator”. Aceasta continuitate se intalneste si in politic, unde cetatenii sunt vazuti ca fiind doar audienta sau utilizatori ai retelelor sociale, iar votantii sunt redusi la nivel de clienti care trebuie influentati pentru a cumpara promisiunile partidelor politice. Aceasta transformare nu este doar una de vocabular, ci are implicatii majore asupra societatii si democratiei.
In final, aceasta tendinta de a privi totul prin prisma de furnizor-client reprezinta o schimbare uriasa si riscanta pentru societate. In loc sa se tina cont de principiul solidaritatii si de respectul fata de cel de langa tine, se prefera individualismul si controlul asupra celorlalti. In lipsa acestor legaturi sociale, apar miscari populiste care exploateaza nemultumirea clientilor neincredinti si furiosi. Acest lucru are consecinte grave asupra democratiei si alegerilor, iar noi vom vedea efectele acestui fenomen la alegerile din 2024.
