Creștere alarmantă a incendiilor de vegetație în Europa și impactul asupra sănătății, avertizează OMS
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) emite un avertisment privind intensificarea și frecvența tot mai mare a incendiilor de vegetație în Europa, precum și efectele grave ale acestora asupra sănătății populației, potrivit unui raport preluat de Euronews.
Pe parcursul verii, valurile de incendii au afectat mai multe țări europene, printre care Franța, Germania, Grecia, Spania și Portugalia, punând presiune pe autorități și sistemele de sănătate locale.
Numărul incendiilor în creștere rapidă
Conform datelor colectate până la 22 iulie 2026, au fost înregistrate 1.254 de incendii de vegetație pe continentul european, care au generat eliberarea a peste 8,31 milioane de tone de dioxid de carbon în atmosferă. OMS Europa subliniază o tendință îngrijorătoare de creștere a frecvenței și intensității acestor incendii.
În acest context, Portugalia și Spania au raportat o dublare a numărului de incendii în primele șapte luni ale anului comparativ cu perioada similară a anului precedent, 2025. De asemenea, întreaga regiune europeană a OMS a înregistrat o creștere cu 57% a incendiilor de vegetație din 2022 până în prezent.
Suprafețe vaste afectate de incendii de vegetație
Anul trecut, circa 2,2 milioane de hectare au fost distruse de incendii, potrivit Sistemului European de Informații privind Incendiile Pădurii (EFFIS). În primele șapte luni ale acestui an, 254.388 de hectare au fost deja arse, indicând un ritm alarmant de extindere a zonelor afectate.
Hans Henri P. Kluge, directorul OMS pentru Europa, a avertizat public că “pe măsură ce schimbările climatice determină încălzirea globală, trebuie să ne pregătim pentru incendiile de vegetație mai frecvente și mai intense”.
Impacturi asupra sănătății și efecte la distanță
Pe lângă distrugerea mediului înconjurător, incendiile de vegetație provoacă perturbări majore ale vieții cotidiene: forțează evacuări, afectează infrastructura și serviciile de sănătate și determină pierderi de vieți omenești. Mai mult, consecințele asupra sănătății umane se resimt și la distanțe semnificative față de locul incendiilor.
Fumul generat de aceste incendii poate parcurge sute de kilometri, afectând calitatea aerului în zonele învecinate. Acesta conține un amestec periculos de poluanți, printre care particule fine PM2.5, dioxid de azot (NO2), ozon, hidrocarburi aromatice și plumb. În plus, arderea construcțiilor poate elibera substanțe chimice toxice provenite din electronice, mobilier, materiale plastice sau vopsele.
Directorul OMS a explicat: “Fumul se poate răspândi pe distanțe lungi, agravând afecțiuni cardiace și respiratorii și afectând sănătatea mintală. Sunt în mod special vulnerabile persoanele în vârstă, copiii, femeile însărcinate și cei cu boli cronice”.
Recomandările OMS pentru gestionarea crizei
Hans Henri P. Kluge a adresat un apel guvernelor europene să întărească sistemele de alertă privind incendiile de vegetație, condițiile meteorologice și calitatea aerului, asigurând totodată accesul facil la asistență medicală primară și de urgență. De asemenea, au fost solicitate informări clare și rapide către populație, pentru a sprijini adoptarea măsurilor preventive.
Directorul OMS a îndemnat persoanele care locuiesc sau călătoresc în zone afectate să respecte recomandările oficiale, să se îndepărteze de focarele active când este posibil și să evite deplasările neesențiale. De asemenea, a subliniat importanța purtării măștilor de protecție adecvate în prezența fumului generat de incendiile de vegetație.
Perspectiva europeană asupra incendiilor de vegetație
Creșterea accelerată a incendiilor de vegetație confirmată de datele OMS și EFFIS indică o presiune climatică și ecologică sporită asupra Europei. Aproape dublarea numărului de incendii în anumite țări și suprafețele extinse afectate anual evidențiază o evoluție care impune măsuri urgente la nivel național și regional.
Mai mult, amploarea impactului asupra sănătății publice, inclusiv efectele la distanță datorate poluării atmosferice cu substanțe toxice și particule fine, subliniază necesitatea consolidării capacității de răspuns și adaptare a sistemelor sanitare și de protecție civilă.
Coordonarea și măsurile recomandate sunt esențiale
Implicit, apelul OMS pentru monitorizare și informare operativă reflectă necesitatea integrării politicilor de mediu și sănătate publică în planurile europene de combatere a incendiilor. Modificările climatice aduc noi provocări, iar adaptarea la acestea trebuie să includă atât prevenirea cât și gestionarea efectelor asupra populației.
Acțiunile preventive recomandate, dincolo de stoparea incendiilor în sine, includ reducerea expunerii la fum și îmbunătățirea comunicării oficiale pentru a minimiza riscurile asupra grupurilor vulnerabile.
