Primul mare centru de colectare prin aport voluntar din România, inaugurat la Cluj-Napoca
Un nou punct de referință în gestionarea eficientă a deșeurilor a fost deschis la Cluj-Napoca: primul mare centru de colectare prin aport voluntar din România. Acesta permite locuitorilor să aducă gratuit diferite tipuri de deșeuri provenite din gospodărie, care nu sunt ridicate prin sistemul obișnuit de salubritate. Investiția, care se întinde pe o suprafață de 1,4 hectare și a costat aproape 29,7 milioane lei cu TVA inclus, a fost realizată conform datelor furnizate de Primăria Cluj-Napoca.
Accesul la centru și condițiile de utilizare
Centrul a fost oficial inaugurat pe 20 iulie 2026 și este accesibil exclusiv persoanelor fizice domiciliate în Cluj-Napoca care au încheiat un contract cu operatorul local de salubritate, Supercom. La intrarea în incintă, utilizatorii trebuie să prezinte cartea de identitate pentru identificare. După cântărirea deșeurilor, personalul centrului îi îndrumă pe cetățeni în funcție de categoria fiecărui tip de deșeu, indicând unde trebuie depozitate corect obiectele.
Accesul vehiculelor la centrul de colectare este permis pentru autoturisme, furgonete, autoutilitare cu masa totală autorizată de până la 3,5 tone, dar și pentru vehicule cu remorcă. Deșeurile provenite de la societăți comerciale nu sunt acceptate în acest centru.
„Aproape toate tipurile de deșeuri generate de clujeni în gospodării pot fi predate gratuit”, a precizat primarul Emil Boc, subliniind că pentru anumite categorii de materiale există limite stabilite atât pe zilnic, cât și pe an.
Tipuri de deșeuri colectate și condiții speciale
Locuitorii Clujului pot aduce spre reciclare și eliminare o gamă largă de deșeuri: hârtie, carton, ambalaje și obiecte din plastic, sticlă, geamuri, oglinzi, articole din metal sau lemn, dar și haine, încălțăminte și alte produse textile. Printre obiectele voluminoase acceptate se numără mobilierul, covoarele, saltelele, electrocasnicele precum frigidere, mașini de spălat și televizoare.
De asemenea, centrul primește anvelope, baterii auto, obiecte sanitare, ceramică, medicamente expirate, dar și resturi din curți și grădini, cum sunt crengile și frunzele. Molozul rezultat din renovarea sau demolarea locuințelor este, de asemenea, acceptat. Pentru materiale ce conțin substanțe periculoase – cum ar fi recipiente cu urme de vopsea, adezivi sau uleiuri – acestea trebuie transportate strâns sigilate, pentru a evita scurgerile și contaminarea mediului.
Un element aparte al centrului este camera frigorifică destinată păstrării temporare a cadavrelor animalelor mici de companie sau de curte.
Limite de depunere și criterii de calitate
Limitele de preluare pentru materiale voluminoase sunt clar definite: pentru deșeurile din construcții, o familie poate aduce maximum doi metri cubi pe zi și zece metri cubi anual, în timp ce resturile vegetale precum frunzele sau crengile sunt limitate la un metru cub pe zi și zece metri cubi pe an.
Deșeurile trebuie să fie aduse sortate, uscate și curate, neavând alte materiale sau contaminanți. Operatorii au dreptul de a refuza obiectele dacă acestea sunt murdare, nesortate, neconforme sau depășesc capacitatea maximă de depozitare. Sunt excluse de pe lista materialelor primite deșeurile menajere amestecate, resturile alimentare, materialele cu azbest, substanțele explozive sau inflamabile, precum și deșeurile medicale infecțioase, radioactive sau industriale periculoase.
Procesarea și reciclarea deșeurilor
Obiectele voluminoase aduse, cum ar fi saltelele și mobilierul, sunt supuse unui proces de mărunțire, după care materialele rezultate sunt separate și sortate pentru reciclare. Materialele precum hârtia și plasticul sunt presate și balotate pentru a facilita depozitarea și transportul lor ulterior. Deșeurile care nu pot fi reciclate sunt valorificate energetic.
Deșeurile vegetale, ca crengile sau resturile din grădină, sunt tocate și transformate ulterior în compost, ce poate fi utilizat în agricultură ori pentru întreținerea spațiilor verzi publice, funcție de calitatea acestuia. Molozul este concasat și sortat, iar materialele recuperate pot fi reutilizate în lucrări rutiere, umpluturi sau alte proiecte tehnice.
Centrul dispune de un laborator pentru analize chimice, containere specializate și un cântar de mare tonaj pentru cântărirea materialelor aduse.
Programul de funcționare al centrului
Centrul funcționează diferit în funcție de perioadele anului. Din aprilie până în septembrie, este deschis de luni până vineri între orele 12:00-20:00 și sâmbăta între 9:00 și 15:00. În restul anului, adică din octombrie până în martie, programul săptămânal este între orele 10:00-18:00, iar sâmbăta rămâne deschis între 9:00 și 15:00.
Context național și perspective
Centrul din Cluj-Napoca este primul din cele 13 centre de colectare mari care vor fi construite în țară în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu finanțare gestionată de Administrația Fondului pentru Mediu. Alte orașe mari care urmează să beneficieze de astfel de centre includ București, Craiova, Buzău, Brașov, Constanța, Iași și Sibiu.
Ministerul Mediului a informat că, pe lângă aceste centre mari, în lunile următoare urmează să fie finalizate și sute de puncte mai mici de colectare prin aport voluntar, ceea ce indică o extindere a rețelei de gestionare a deșeurilor pe întreg teritoriul țării.
Implicarea și impactul pentru comunitatea locală
Deschiderea centrului la Cluj-Napoca reprezintă un pas decisiv în reducerea volumului de deșeuri depozitate necontrolat sau eliminate necorespunzător, dar și în promovarea reciclării și recuperării materialelor valoroase. Această facilitate oferă un serviciu public gratuit, dedicat exclusiv cetățenilor, care le permite să elimine deșeurile voluminoase sau speciale în condiții sigure și ecologice.
Prin respectarea limitelor de predare și condițiilor de calitate, centrul contribuie la eficiența proceselor de reciclare și valorificare, reducând riscurile de contaminare. Totodată, infrastructura complexă, inclusiv laboratorul și camera frigorifică, reflectă un angajament serios față de protecția mediului și sănătatea publică.
