Înalta Curte avertizează asupra problemelor de constituționalitate în procesul legii salarizării și anunță posibila sesizare a CCR
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), cel mai înalt for judiciar din România, a transmis un avertisment oficial privind respectarea strictă a prevederilor Constituției în procedura parlamentară de adoptare a Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice. Printr-un comunicat recent, instituția a demonstrat preocuparea serioasă pentru legalitatea procesului legislativ, adresându-se preventiv conducerii Senatului și Camerei Deputaților, cu solicitarea de a respecta normele constituționale în elaborarea noii legi.
„Serioase probleme de constituționalitate” în procesul de adoptare
Prin adresa oficială înaintată către Parlament, Înalta Curte a evidențiat existența unor probleme grave de constituționalitate care afectează direct procesul de creare și promovare a proiectului legii salarizării. Potrivit comunicatului, acest demers a fost necesar deoarece proiectul a fost elaborat și promovat într-o perioadă în care persistă semne de întrebare legate de competența constituțională a unor membri ai Guvernului în exercitarea atribuțiilor lor. Această situație ridică dubii fundamentale privind validitatea întregii proceduri parcurse și pune sub semnul întrebării posibilitatea ca proiectul să servească drept bază legală pentru o inițiativă legislativă conformă cu Constituția.
Înalta Curte a subliniat că astfel de vicii nu pot fi remediate prin simpla continuare a procesului parlamentar, deoarece afectează direct legalitatea și constituționalitatea etapei de inițiere a proiectului.
Mai mult, instituția a atras atenția asupra multiplelor probleme pe care soluțiile legislative propuse le generează. Acestea includ încălcări ale principiului separației și echilibrului puterilor în stat, atentate aduse independenței autorității judecătorești, neglijarea principiilor egalității în drepturi, securității juridice, protecției încrederii legitime, proporționalității, precum și deficiențe privind claritatea și previzibilitatea legii.
În mesajul său oficial, ÎCCJ a reafirmat rolul său constituțional, care nu este acela de a proteja interesele unei singure categorii profesionale, ci de a garanta supremația Constituției și funcționarea corectă a statului de drept.
Posibila sesizare a Curții Constituționale dacă Parlamentul ignoră avertismentele
Înalta Curte a anunțat că, în cazul în care legea salarizării va fi adoptată fără corectarea deficiențelor semnalate, va sesiza Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la toate dispozițiile considerate neconstituționale. Această sesizare nu va viza doar prevederile referitoare la magistrați, ci toate articolele care, prin conținutul lor, încalcă principiile constituționale și afectează diverse categorii profesionale dezavantajate de noua reglementare.
În expunerea sa, ÎCCJ a subliniat că Constituția nu protejează drepturile unei singure profesii, ci garantează egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii. De asemenea, fundamental este respectul pentru legalitatea exercitării puterii publice și protejarea drepturilor tuturor persoanelor. Astfel, Înalta Curte și-a angajat prerogativa constituțională de a interveni ori de câte ori actele normative încalcă Legea fundamentală, indiferent de categoria profesională vizată.
ÎCCJ a punctat că „respectarea Constituției nu este o opțiune politică, ci o obligație care revine tuturor autorităților publice”, întărind astfel seriozitatea angajamentului său față de principiile statului de drept.
Contextul protestelor și grevele din sectorul public
În paralel cu discuțiile și avertismentele juridice, impactul Legii salarizării propuse se resimte și printr-o amplă mobilizare a angajaților din sectorul public, care protestează vehement împotriva acesteia. Sindicatele din sănătate, finanțe, ANAF, Vămi, precum și alte organizații ale personalului bugetar au anunțat acțiuni de grevă și manifestații de stradă, nemulțumite de eliminarea sporurilor, reducerile salariale și inechitățile majore generate de proiectul legislativ.
Federația Sanitas a declanșat o grevă generală pe termen nelimitat, care va bloca integral activitatea în peste 400 de unități medicale și spitale din România. Această paralizie extinsă a sistemului de sănătate reflectă amploarea protestelor și nivelul ridicat de nemulțumire în rândul personalului medical.
În același timp, angajații din sectorul financiar public – ANAF, Autoritatea Vamală, Ministerul Finanțelor – au programat greve de solidaritate în paralel cu protestele din sănătate, sporind presiunea asupra autorităților legislative.
Manifestațiile de stradă și pichetările au fost programate să aibă loc pe durata întregii săptămâni în fața Parlamentului României, marcând un climat social tensionat și o opoziție vocală față de Legea salarizării.
De asemenea, alte categorii de angajați din sectorul bugetar, inclusiv grefierii și personalul din silvicultură, se pregătesc să întrerupă activitatea, extinzând astfel unda de proteste într-o serie de domenii esențiale pentru funcționarea administrației și justiției.
