Importurile de alimente ne sufocă! România, tot mai dependentă de vecini

Un studiu recent al Institutului Național de Statistică (INS) scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: România devine tot mai dependentă de importurile de alimente, în timp ce producția locală scade alarmant. Anul 2023 a adus o creștere semnificativă a importurilor de alimente din țările membre ale UE, în special din Ungaria, Polonia și Bulgaria, cu impact negativ asupra balanței comerciale și asupra securității alimentare a României.

Studiul, realizat de prof. Tudorel Andrei, analizează comerțul exterior al României cu produse agroalimentare în ultimii 15 ani. Rezultatele sunt clare: deficitul comercial cu țările vecine a crescut considerabil, de peste şapte ori în relația cu Ungaria, de peste douăsprezece ori în cazul Poloniei și de peste douăzeci și cinci ori în cazul Bulgariei. Aceasta înseamnă că românii consumă tot mai multe produse din import, în timp ce producția locală de alimente se află în declin.

În ultimii ani, România a devenit un importator net de alimente, un trend care continuă să se accentueze. Deficitul comercial înregistrat de România în comerțul cu produse agroalimentare din țările UE s-a adâncit semnificativ, în special la carnea de porc, lapte, ouă, legume, fructe, cereale și produse de patiserie.

Carne, lapte, ouă – Ungaria deține monopolul

Situația este alarmantă, în special în cazul cărnii, laptelui și ouălor. Ungaria a devenit principalul furnizor al acestor produse pe piața românească, deținând o cotă majoritară din importurile totale. Doar în ultimii 15 ani, deficitul comercial cu Ungaria pentru aceste produse a crescut cu peste 1,6 miliarde de euro, ajungând la o pondere de peste 20% din deficitul total înregistrat de cele 20 de categorii de produse analizate.

Conform statisticilor, în 2023, peste 80% din carnea de porc consumată în România a fost importată, iar aproape jumătate din cantitatea totală de lapte și ouă de pe piața locală provine din import.

Polonia domină piața cerealelor, patiseriei și produselor din carne

Polonia a devenit principalul partener comercial al României pentru produsele din cereale, patiserie și carne. Deficitul comercial cu Polonia în aceste categorii de produse a crescut cu peste 700 de milioane de euro, ajungând la o pondere de peste 14% din deficitul total înregistrat de cele 22 de produse analizate.

În 2023, România a importat din Polonia peste 60% din cantitatea totală de cereale consumată pe plan intern, peste 50% din produsele de patiserie și aproape 40% din carnea de pasăre.

Bulgaria – lider la importul de legume, fructe, cafea și pește

Bulgaria s-a impus ca principal furnizor de legume, fructe, cafea și pește pe piața românească. Deficitul comercial cu Bulgaria în aceste categorii de produse a crescut cu peste 11,6 miliarde de euro, ajungând la o pondere de peste 13% din deficitul total înregistrat de cele 24 de produse analizate.

În 2023, România a importat din Bulgaria peste 70% din cantitatea totală de legume și fructe consumată pe plan intern, peste 50% din cafeaua importată și aproape 40% din peștele importat.

Producția locală, în declin

Cauzele declinului producției locale de alimente sunt multiple: lipsa de investiții în infrastructură, costuri ridicate de producție, prețuri scăzute la produsele agricole, lipsa de competitivitate a agriculturii românești, lipsa de sprijin din partea statului pentru producătorii locali.

Un factor important este și scăderea numărului de ferme, mulți fermieri fiind nevoiți să renunțe la activitate din cauza lipsei de profitabilitate.

Consecințe grave pentru securitatea alimentară a României

Dependenta tot mai mare de importurile de alimente creează o serie de probleme:

• Scăderea competitivității economice: importurile de alimente duc la o scădere a ponderii producției locale în consumul intern, cu impact negativ asupra producătorilor agricoli români.
• Creșterea prețurilor la produsele alimentare: importurile de alimente generează o creștere a prețurilor, influențând negativ bugetul familiilor.
• Scăderea calității alimentelor: produsele importate nu întotdeauna respectă standardele de calitate din România, existând riscul de a afecta sănătatea consumatorilor.
• Riscuri de securitate alimentară: România devine dependentă de țări străine pentru aprovizionarea cu alimente, creând vulnerabilități în caz de crize sau de evenimente naturale.

Soluții pentru revitalizarea producției locale

Pentru a combate dependenta tot mai mare de importurile de alimente, este necesară o serie de măsuri:

• Investiții în infrastructură: modernizarea și extinderea infrastructurii de irigare, stocare, prelucrare și transport a produselor agricole.
• Sprijinirea producătorilor locali: subvenții financiare, acces la credite avantajoase, sprijin pentru marketing și promovare.
• Promovare a produselor locale: creșterea constienței consumatorilor despre beneficiile consumului de produse locale, prin campanii de promovare.
• Controlul calității produselor alimentare: implementarea unui sistem eficient de control al calității produselor alimentare, atât locale, cât și importate.
• Cooperare internațională: implicarea României în proiecte internaționale de susținere a agriculturii și a producției locale de alimente.

Concluzie

Dependenta tot mai mare de importurile de alimente este o problemă serioasă cu impact negativ asupra securității alimentare a României. Este necesară o strategie clară și concretă pentru revitalizarea producției locale de alimente, prin investiții în infrastructură, sprijin pentru fermieri, promovare a produselor locale și controlul calității. Doar așa, România poate deveni din nou un producător de alimente pentru piața internă și pentru export, oferind un viitor mai sigur și mai prosper pentru consumatorii și pentru producătorii români.