Impactul zgomotului rutier asupra sănătății românilor: un fenomen alarmant
Aproape patru milioane de români se confruntă zilnic cu niveluri semnificative de zgomot generate de traficul rutier în timpul zilei, iar peste trei milioane sunt expuși la zgomot intens în timpul nopții. Această expunere constantă poate avea consecințe grave asupra stării de sănătate, incluzând efecte negative asupra inimii și a sistemului circulator, cauzate de impactul fiziologic și emoțional pe termen lung, precum și de perturbările somnului.
Datele analitice provin dintr-un studiu elaborat de experții de la InfoClima. Cercetarea relevă faptul că aproximativ 283.000 de persoane se confruntă cu niveluri ridicate de zgomot generate de traficul feroviar, în timp ce 20.000 sunt afectate de zgomote puternice emise de avioane, atât pe durata zilei, cât și pe timpul nopții.
Zgomotul este definit ca o combinație neregulată de sunete cu diverse frecvențe și intensități, propagată prin vibrațiile mediului înconjurător, generând o senzație inconfortabilă, extenuantă și neplăcută. Măsurat în decibeli sau foni, un nivel de 80 dB reprezintă un prag critic la care intensitatea sunetului devine dăunătoare. Excesul de expunere la zgomot intens, în special pe termene prelungite, poate conduce la afectarea timpanului sau chiar la pierderea auzului. Cele mai severe consecințe ale zgomotului asupra sănătății, cum ar fi cele cardiovasculare, ce pot influența mortalitatea prematură, se presupune că sunt declanșate de efectele fiziologice și emoționale pe termen lung, precum și de reducerea calității somnului.
Studiul de caz din Cluj-Napoca
Observând principalele surse de poluare fonică în mediul urban, cum ar fi vehiculele, trenurile, ventilatoarele, industria și avioanele, cu excepția aeronavelor militare și celor cu elice, se evidențiază că România se confruntă cu probleme grave în ceea ce privește zgomotul industrial. Aproximativ 16.000 de persoane sunt expuse la niveluri ridicate de zgomot din industrie în timpul zilei și peste 7.000 în timpul nopții. Sursele industriale pot varia de la instalații industriale de mari dimensiuni la surse mai mici, inclusiv echipamente sau utilaje folosite în fabrici.
Un studiu desfășurat în Cluj-Napoca pe parcursul anului 2023 a analizat media anuală pentru 15 senzori comunitari amplasați atât în oraș, cât și în periferie. Concluziile indică faptul că jumătate din acești senzori au înregistrat valori peste limita acceptabilă de 55 dB în interiorul localității. Cercetarea a evidențiat că distanța față de traseul traficului și de aeroport influențează nivelul de zgomot. Testele efectuate atât în oraș (în apropierea rutei zborurilor deasupra Cluj-Napoca) cât și în afara acestuia (aproape de autostradă) au demonstrat că zgomotul rezultat din reflexii sau amplificări ca urmare a terenului poate depăși mult nivelul măsurat în apropierea surselor de zgomot.
Contextul european și recomandările OMS
În întreaga Europă, zgomotul ambiental, cu accent pe cel produs de traficul rutier, reprezintă o problemă ambientală majoră. Două din cinci persoane din UE locuiesc în zone în care nivelurile zgomotului generat de trafic afectează negativ sănătatea. Conform Agenției Europene de Mediu, aproximativ 113 milioane de indivizi sunt expuși pe termen lung la niveluri zgomotoase de trafic, de cel puțin 55 dB pe durata zilei și nopții. De asemenea, 22 de milioane de persoane se confruntă cu niveluri ridicate de zgomot feroviar, patru milioane cu niveluri ridicate de zgomot aerian și mai puțin de un milion cu surse industriale de zgomot ridicat.
Zgomotul produs de mijloacele de transport este considerat a doua cea mai mare problemă de mediu în Europa de Vest, după poluarea aerului cu particule fine PM2.5 și PM10 (care generează peste 400.000 de decese anual în Europa). Efectele negative ale poluării fonice includ scăderea bunăstării populației și afectarea sănătății umane și a biodiversității.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a definit limitele optime pentru expunerea la zgomotul generat de traficul rutier: sub 55 dB în timpul zilei și serii, respectiv sub 45 dB în timpul nopții, pentru a preveni impactul negativ asupra sănătății. Potrivit unui raport al Uniunii Europene, aproximativ 40% din populația statelor membre este expusă la niveluri de zgomot de trafic rutier care depășesc 55 dB; 20% din populație este expusă la niveluri de peste 65 dB pe durata zilei, iar peste 30% la niveluri de peste 55 dB în timpul nopții.
În 2002, Directiva Europeană privind zgomotul ambiental (END) a fost adoptată pentru a evalua eficacitatea controlului emisiilor în UE, impunând monitorizarea zgomotului ambiental la nivel național. Acest regulament a introdus doi indicatori cheie pentru deranj și tulburări de somn și obligă statele membre să elaboreze planuri de acțiune pentru reducerea expunerii la zgomot atunci când acești parametri sunt depășiți.
Se estimează că expunerea prelungită la zgomotul ambiental generează anual 12.000 de decese premature și contribuie la 48.000 de cazuri noi de boli cardiace ischemice în Europa. Peste 22 de milioane de persoane se confruntă cu nivele ridicate de stres cronic, iar 6,5 milioane de indivizi suferă de tulburări de somn cronice. Efectele grave ale zgomotului, cum ar fi cele asupra inimii și sistemului circulator care pot conduce la deces prematur, sunt considerate a fi provocate de impactul fiziologic și psihologic pe termen lung, precum și de perturbările somnului. Alte consecințe ale zgomotelor puternice includ iritații, insomnie, afecțiuni cardiovasculare și metabolice, precum și afectarea funcțiilor cognitive la copii.
Impactul social al expunerii la zgomot
Diverse categorii sociale pot fi afectate în mod inegal de expunerea la zgomote intense, precum copiii, persoanele vârstnice, lucrătorii cu program de lucru în ture, femeile gravide și grupurile marginalizate expuse sărăciei. OMS recomandă ca nivelurile de zgomot în spațiile de joacă din școli să nu depășească 55 dB(A), iar în sălile de clasă nivelurile de zgomot să nu depășească 35 dB(A). În mediul urban, autoritățile adoptă diverse măsuri pentru a reduce expunerea populației la zgomot, inclusiv crearea de piste pentru biciclete pe drumurile principale.
“Tehnologia poate contribui la reducerea zgomotului în mediul urban, prin utilizarea de asfalt fonoabsorbant pe străzile publice, adoptarea anvelopelor cu emisii reduse de zgomot pentru autobuzele urbane, extinderea infrastructurii pentru vehiculele electrice în oraș. De asemenea, promovarea transportului pe jos sau cu bicicleta și transformarea străzilor în spații pietonale sunt câteva dintre inițiativele adoptate pentru scăderea zgomotului și îmbunătățirea calității vieții în mediul urban. De asemenea, multe orașe și regiuni au dezvoltat «zone liniștite» pentru a oferi locuitorilor posibilitatea de a se retrage din agitația urbană. Aceste spații, predominant verzi, includ parcuri și rezervații naturale. Spațiile comerciale precum centrele comerciale, aeroporturile, gările și sălile de așteptare pot adopta o arhitectură bazată pe materiale fonoabsorbante sau integrarea de zone verzi urbane”, se afirmă în analiza realizată de InfoClima.
Foto ilustrativ: Shutterstock
TAGS: Zgomot, Trafic rutier, Sanatate, Zgomot ambiental
