Studiu din Noua Zeelandă evidențiază impactul cronotipului și momentului zilei asupra sănătății metabolice a femeilor
Un studiu realizat în Noua Zeelandă, care a inclus 287 de femei cu vârste între 18 și 45 de ani, a scos în evidență influența momentului zilei și a cronotipului asupra sănătății metabolice, arătând că persoanele cu obiceiuri nocturne, denumite „bufnițe”, tind să acumuleze mai multă greutate decât cele matinale, numite „ciocârlii”, chiar dacă aportul caloric este similar. Cercetarea a fost citată de portalul Earth.com și condusă de profesorul Rozanna Kruger, de la Universitatea Griffith din Australia.
Distribuția caloriilor în funcție de cronotip
Un element central al studiului îl reprezintă diferențele semnificative în modul în care cele două grupuri consumă energia zilnică. „Ciocârliile” consumă aproximativ 15% din caloriile lor înainte de ora 10:00 dimineața, în timp ce „bufnițele” se limitează la doar 9% în aceeași perioadă. Acest deficit este compensat în orele serii, după ora 20:00, când „bufnițele” consumă în jur de 25% din totalul caloriilor zilnice, în special prin ingerarea carbohidraților și grăsimilor.
În contrast, persoanele cu cronotip matinal consumă aproximativ 11% din energia lor în același interval orar. Aceste date indică o tendință a nocturnilor de a amâna consumul de calorii spre seară, spre deosebire de cei activi dimineața, care au un aport caloric mai ridicat în primele ore ale zilei.
Diferențe metabolice și implicații asupra sănătății
Studiul a evidențiat o serie de diferențe în parametrii metabolici între cele două grupuri. Indicele de Masă Corporală (IMC) al femeilor nocturne a fost, în medie, 31,4, ceea ce indică o categorie de obezitate, comparativ cu un IMC mediu de 26,1 în cazul „ciocârliilor”. Acest rezultat relevă o creștere semnificativă a masei corporale la persoanele cu tendință nocturnă.
Mai mult, „bufnițele” au înregistrat niveluri mai ridicate de insulină în repaus alimentar și trigliceride crescute, asociate cu o glicemie pe termen lung mai slab controlată. De asemenea, s-a observat un nivel semnificativ mai scăzut al colesterolului „bun” (HDL) la femeile cu cronotip nocturn, indicând un risc major crescut pentru problemele cardiovasculare.
Baza biologică a diferențelor între cronotipuri
Conform concluziilor studiului, eficiența metabolică este superioară în prima parte a zilei. Organismul procesează mai bine alimentele dimineața, când insulina funcționează la capacitate optimă, facilitând utilizarea energiei. În schimb, consumul alimentar seara, în special în apropierea orelor de somn, favorizează depozitarea excesului de energie sub formă de grăsimi, ceea ce contribuie la creșterea riscului metabolic și cardiovascular.
Recomandări pentru îmbunătățirea sănătății metabolice
Profesorul Rozanna Kruger subliniază importanța momentului mesei atât cât și a conținutului acesteia. Studiul atrage atenția asupra faptului că renunțarea la micul dejun poate induce un apetit crescut în orele serii, determinând consumul excesiv de alimente bogate caloric. Astfel, recomandarea este ca porțiile mai consistente să fie consumate dimineața, iar gustările nocturne să fie reduse considerabil.
Aceste ajustări ale ritmului alimentar pot contribui la îmbunătățirea sănătății metabolice fără a impune reducerea numărului total de calorii zilnice. Adaptarea obiceiurilor alimentare în conformitate cu ritmurile biologice reprezintă o strategie propusă pentru prevenirea problemelor de sănătate asociate cu obezitatea și boli metabolice.
Consecințe ale obiceiurilor alimentare nocturne
Diferențele în distribuția consumului caloric, împreună cu caracteristicile metabolice ale „bufnițelor”, evidențiază un risc crescut pentru devenirea unor afecțiuni cronice. Nivelul crescut al trigliceridelor, glicemia scăzută în control și scăderea colesterolului „bun” sunt factori asociați frecvent cu bolile cardiovasculare și diabetul de tip 2. În plus, un IMC ridicat pune presiune suplimentară asupra organismului, sporind riscul acestor afecțiuni.
Astfel, momentul consumului de alimente devine un factor determinant în echilibrul metabolic, iar ignorarea acestuia poate agrava riscurile, chiar și în condițiile unui aport caloric constant.
În concluzie, datele oferite de acest studiu marchează o direcție clară pentru viitoarele intervenții nutriționale, țintind nu doar reducerea caloriilor, ci și sincronizarea alimentației cu ceasul biologic intern pentru optimizarea sănătății metabolice și prevenirea complicațiilor asociate.
