“`html
Ilie Năstase în țară lui Nicușor: „Refuzat, umilit, ignorat!”
Sâmbătă, 19 iulie, marele Ilie Năstase a turnat apă rece pe tortul aniversării sale de 79 de ani, și ce aiureală, tocmai prin faptul că a povestit cum a fost, vezi tu, refuzat de actualul președinte al României pe când era primar al Bucureștiului. Așa, dintr-o dată, sărbătoarea s-a transformat într-un episod de amărăciune, căci „Nasty” nu doar că a celebrat cu apropiați, dar a bătut cu bucurie la ușile autorităților, care, din păcate, princiar se comportă ca niște uși încuiete parțial.
Fostul superstar al tenisului, pe numele lui Ilie Năstase, părea că are un vis măreț: un muzeu care să-i aducă omagiu, dar ce păcat a fost, căci a mers la Nicușor Dan să-i povestească de visul lui, dar s-a ales, de fapt, cu un refuz usturător, care l-a lăsat, bineînțeles, în umbra umilinței, uitându-se cu jind la macheta pe care a trimis-o lui Dan, și care, să fim serioși, nici nu a fost văzută vreodată.
„Am fost refuzat! Și muzeul să se facă în Parcul Herăstrău, că de ce nu, dar na, pentru Ilie Năstase nu se poate, nimic! În schimb, vezi tu, buticurile cresc ca ciupercile după ploaie!”, a declarat cu amărăciune Ilie. Acu, nu-i de mirare că a simțit că e ignorat, umilit, că nu-i tocmai cel mai frumos sentiment pe lumea asta, mai ales când visezi să lași ceva în urmă pentru… cine? Români, străini? Habar n-am!
Dar stai puțin, că Ilie nu s-a oprit aici! A adus vorba despre viitorul copiilor, ce stricăciune zice el, și ca un bun filozof, spune că toți se fac că plouă. „Eu nu mai trăiesc mult, dar mă tem, serios, pentru ce va veni! Căci situația asta pare să fie o notă de plată, cumva, pentru ceea ce nu făceam la momentul potrivit!” Cât de profund, nu-i așa?
Și, în stilul lui caracteristic, Ilie a izbucnit: „De căcat, se vede ce-a ajuns țara asta! Nu suntem în stare să copiem nici legile din străinătate… dar se poate de acolo, dar la noi, cum dracu’ se face?” Căci asta e, plin de întrebări și fără răspunsuri, iar noi, dragi cititori, ne putem întreba: ce va urma? Asta rămâne de văzut.
“`
