Curtea de Apel București respinge apelul lui Ilie Bolojan în disputa pentru conducerea PNL
Magistrații Secţiei a IV-a Civilă ai Curții de Apel București au judecat pe 21 iulie 2026 apelul formulat de Ilie Bolojan, președintele PNL, împotriva deciziei Tribunalului București din 1 iulie 2026, care suspendase hotărârile Consiliului Naţional Extraordinar al PNL din 19 iunie 2026, ce convocaseră Congresul partidului. Instanța a respins apelul ca nefondat, astfel consolidând suspendarea convocării congresului și menținând deciziile anterioare în favoarea contestatarilor lui Bolojan.
Decizia Curții de Apel București
Sentința Curții de Apel București, pronunțată astăzi la ora 11:00, este definitivă și respinge apelul lui Ilie Bolojan în totalitate. Soluția instanței a fost comunicată oficial părților prin intermediul grefei, iar documentul hotărârii a fost emis tot pe 21 iulie 2026. Astfel, hotărârile Consiliului Național Extraordinar privind convocarea Congresului PNL rămân suspendate în continuare.
Contextul deciziilor instanțelor împotriva taberei Bolojan
Disputa internă din cadrul Partidului Național Liberal a generat mai multe apeluri și decizii judecătorești nefavorabile lui Ilie Bolojan. Acestea s-au succedat rapid în ultimele luni și au vizat sancțiunile impuse de conducerea lui Bolojan unor membri ai partidului și legitimitatea convoacărilor și hotărârilor membrilor săi apropiați.
- Pe 18 iunie 2026, Tribunalul Ilfov a suspendat deciziile de sancționare luate de Ilie Bolojan împotriva parlamentarilor care intenționau să voteze învestirea Guvernului Veștea.
- Pe 1 iulie 2026, Tribunalul București a dat câștig de cauză contestatarilor lui Bolojan, suspendând hotărârea Consiliului Naţional Extraordinar al PNL care convocase Congresul.
- Pe 8 iulie 2026, Tribunalul București a suspendat, cu titlu executoriu, noua conducere a PNL apropiată de Ilie Bolojan, precum și noul statut al partidului, excluderile și alte decizii adoptate de acesta.
Argumentația juridică a instanțelor
Judecătorii au fundamentat deciziile în două piloni principali: încălcarea Constituției de către conducerea PNL condusă de Bolojan și încălcarea regulilor statutare interne ale partidului. Deși deciziile au fost date de instanțe diferite, ele s-au referit la aspecte distincte, dar complementare ale legalității acțiunilor liderului PNL.
Astfel, Tribunalul Ilfov a subliniat că „parlamentarii se află în slujba cetățenilor, nu a partidelor”, invocând deciziile Curții Constituționale. Instanța a decis că niciun partid nu poate constrânge un ales să voteze într-un anumit mod sub amenințarea pierderii mandatului parlamentar.
În schimb, Tribunalul București a centrat analiza sa pe aspectele procedurale și statutare ale PNL. Judecătorii au apreciat că Ilie Bolojan a acționat pe baza unui statut modificat care nu era încă înregistrat și aprobat legal de instanță, astfel încălcând normele juridice interne.
Instanța a considerat că convocarea și organizarea Congresului PNL s-au făcut sub imperiul unui statut nevalid, ceea ce creează o „vulnerabilitate majoră și prejudiciază membrii partidului”. De asemenea, au fost reținute criticile contestatarilor privind neregulile în procedurile de convocare a delegaților și blocarea accesului la mecanismele corecte de vot intern.
Reacția taberei Bolojan și evoluția procesului juridic
În fața acestor hotărâri nefavorabile, tabăra condusă de Ilie Bolojan a anunțat apelarea tuturor deciziilor instanțelor, continuând să lupte pentru recunoașterea legitimității conducerii și a convocărilor pe care le-a organizat în cadrul partidului.
Disputa internă din PNL reflectă o fractură profundă între tabăra lui Ilie Bolojan și contestatarii săi, ce se exprimă, pe lângă conflictele politice interne, și prin numeroase acțiuni juridice în instanțele naționale. Mizele sunt legate de controlul asupra conducerii partidului și de validitatea deciziilor adoptate de aceasta.
Deciziile judecătorești successive indică un context în care instanțele au dat curs argumentelor contestatarilor lui Bolojan, valorificând atât invocarea Constituției în cazul acțiunilor disciplinare asupra parlamentarilor, cât și respectarea strictă a statutului și reglementărilor interne ale partidului privind organizarea și convocarea organelor de conducere.
În acest context, respingerea apelului lui Ilie Bolojan de către Curtea de Apel București reafirmă dificultățile cu care se confruntă președintele PNL în încercarea de a-și consolida poziția în partid. Situația rămâne dinamică, având în vedere intenția de contestare în continuare a deciziilor instanțelor de către tabăra sa.
