Premierul Ilie Bolojan explică angajamentele României privind oprirea centralelor pe cărbune și renegocierea termenelor din PNRR
Premierul interimar Ilie Bolojan a făcut o serie de declarații importante referitoare la solicitarea președintelui PSD, Sorin Grindeanu, privind o deplasare urgentă la Bruxelles pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind oprirea centralelor electrice pe bază de cărbune. Bolojan a detaliat poziția Guvernului privind angajamentele asumate de România în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și implicațiile financiare ale încălcării acestor angajamente.
Contextul angajamentelor și termenele asumate prin PNRR
Premierul a subliniat că problema centralelor pe bază de cărbune este în primul rând o chestiune de energie care implică atât decizii politice, cât și respectarea obligațiilor asumate de România la nivel european. „România a semnat un angajament prin PNRR prin care, în schimbul unor finanțări importante, atât sub formă de granturi, cât și de împrumuturi, s-a angajat să reducă producția pe cărbune, înlocuind-o cu alte forme de producție – gaz, fotovoltaic sau eolian”, a explicat Bolojan în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria.
Potrivit premierului, din perioada 2021 până în 2025, când România avea termene clare pentru a realiza aceste schimbări, progresul a fost insuficient în zone ca Craiova, Valea Jiului, județul Gorj, dar și în orașe precum Constanța și Arad. Cu toate acestea, „la Arad și la Constanța, cele două centrale care înlocuiesc grupurile pe cărbune sunt într-o stare avansată de lucrări și practic, în această toamnă, vor funcționa”.
Renegocierea jalonului privind decarbonizarea
Ilie Bolojan a precizat că, în timpul mandatului său de premier, a renegociat jalonul referitor la decarbonizare și consideră că România a obținut „maximul posibil” în limitele angajamentelor asumate anterior. Acesta a detaliat: „Până la sfârșitul lunii august, avem niște clauze de îndeplinit, iar dacă România le va îndeplini parțial, corecțiile vor fi mai mici. Pentru ceea ce nu îndeplinim, vom primi probabil niște corecții.”
Premierul a avertizat cu privire la riscurile derapajelor în domeniul energetic: „Dacă luăm decizii populiste privind încălcarea înțelegerilor făcute, acest lucru poate declanșa corecții foarte mari pe PNRR – de peste un miliard de euro – și chiar blocarea finanțărilor viitoare din ultimele tranșe ce mai trebuie accesate.”
Situația centralelor electrice pe bază de cărbune și negocierile cu Comisia Europeană
Bolojan a oferit ca exemplu situația centralei CET Govora, afirmând că oprirea acesteia la finalul lunii august a fost deja convenită cu Comisia Europeană în cadrul renegocierii PNRR din primăvara acestui an. „În mandatul domnului Ivan a fost luată decizia, de comun acord cu conducerea Consiliului Județean Vâlcea, ca CET-ul de la Govora, înlocuit cu o centrală pe gaz, să-și încheie activitatea la sfârșitul lunii august. Modificarea acestei decizii acum declanșează un mecanism de ireversibilitate cu corecții foarte mari”, a precizat premierul.
Evaluarea proiectului de lege propus de PSD privind oprirea centralelor pe cărbune
Referitor la propunerea legislativă inițiată de PSD prin care România să nu mai închidă nicio capacitate de producție de energie înainte ca o unitate nouă să fie pusă în funcțiune, premierul interimar a avertizat asupra costurilor ridicate ale unei asemenea măsuri. „Lucruri care sună teoretic bine, dar au niște costuri enorme”, a comentat Bolojan, adăugând că ar fi fost necesar ca autoritățile responsabile să folosească perioada ultimilor cinci ani pentru a valorifica fondurile europene disponibile și a realiza proiectele prevăzute, după cum au făcut alte țări.
Scenarii privind repornirea centralelor pe bază de cărbune
Întrebat dacă Guvernul discută repornirea grupurilor de centrale pe cărbune în contextul crizei energetice, Ilie Bolojan a clarificat condițiile practice pentru un astfel de scenariu: „Pentru a porni astfel de grupuri, trebuie să fie funcționale tehnic, să existe cărbune suficient și resurse. Spre exemplu, CET-ul Grozăvești, care funcționează pe gaz, a fost repornit recent.”
În ceea ce privește centralele de la Turceni și Rovinari, premierul a precizat că grupurile de la Rovinari funcționează în parametri normali, în funcție de capacitatea lor maximă și disponibilitatea rezervelor de cărbune. „Tot ce s-a putut porni în condiții reale funcționează, inclusiv Paroșeniul, atâta timp cât au resursele necesare”, a afirmat Bolojan.
Implicarea Guvernului și limitele alternativei în gestionarea crizei energetice
Din declarațiile lui Ilie Bolojan reiese clar faptul că Guvernul ia în serios angajamentele asumate de România în cadrul PNRR și încearcă să evite măsurile populiste care ar putea genera penalități majore financiare și blocarea unor fonduri europene esențiale. De asemenea, existența unor lucrări avansate la centralele pe gaz de la Arad și Constanța indică o încercare clară de modernizare a sistemului energetic național.
Totodată, premierul evidențiază dificultățile tehnice și logistice legate de repornirea centralelor pe cărbune, subliniind că aceasta nu este o soluție simplă și că funcționarea rețelei energetice depinde de resursele efectiv disponibile. Astfel, în contextul actual, Guvernul pare orientat spre respectarea angajamentelor europene, chiar dacă acest lucru implică anumite constrângeri pe termen scurt.
