Ilie Bolojan despre norma didactică și adaptarea învățământului românesc la realitatea economică
LEAD: Într-o intervenție recentă la Digi24, Ilie Bolojan, politician și fost primar, a discutat despre cerințele profesorilor de a reveni la norma didactică de 18 ore pe săptămână, subliniind dificultățile financiare și necesitatea de a adapta sistemul educațional românesc la standardele europene și la realitățile economice actuale.
Bolojan a fost clar în privința revenirii la norma didactică de 18 ore, afirmând că aceasta nu este o opțiune viabilă în prezent. El a explicat că norma actuală de 20 de ore pe săptămână reprezintă un minim acceptat la nivel european. „Din punctul meu de vedere, acest lucru nu este posibil. Norma de 20 de ore, care este astăzi în România, este o normă la nivelul minim european. În Germania, norma de pregătire este de 24 de ore. Și trebuie să fim realiști când generăm niște așteptări,” a declarat Bolojan.
Acesta a adăugat că măsura precedentă de reducere a normei a fost o „măsură de corecție generală”, menționând că în acest an este esențial să se stabilizeze învățământul și să se aloce toate resursele necesare. „Ceea ce trebuie să facem în acest an este să stabilizăm învățământul, să alocăm toate resursele care sunt necesare,” a subliniat el.
Provocările financiare și adaptarea sistemului educațional
Premierul a accentuat, de asemenea, că bugetele nu pot fi majorate substanțial de la un an la altul, indiferent de guvern sau de coaliția aflată la putere, și a subliniat că învățământul nu se rezumă doar la resurse financiare. „Învățământul nu înseamnă doar resurse financiare. Înseamnă că ai resursele financiare pe care le poate pune țara asta la dispoziție, dar trebuie să vedem cum folosim aceste resurse – să nu fie doar o zonă de cheltuieli, ci să însemne și o creștere a calității în învățământ,” a declarat Bolojan, evidențiind necesitatea unei adaptări continue a învățământului românesc.
Corelarea finanțării cu rezultatele pe piața muncii
În plus, Bolojan a subliniat importanța corelării finanțării instituțiilor de învățământ superior cu rezultatele acestora pe piața muncii. „Este anormal să finanțezi, de exemplu, o facultate cu aceeași sumă, dacă absolvenții ei nu lucrează niciunul în domeniul pe care l-a absolvit, față de o facultate la care 90% dintre ei lucrează în domeniul respectiv,” a conchis acesta, subliniind astfel necesitatea unei reforme în sistemul de învățământ superior.
Declarațiile lui Ilie Bolojan aduc în discuție nu doar problemele curente ale învățământului din România, ci și direcțiile viitoare pe care acestea le pot lua, având în vedere contextul economic global și perspectivele educaționale ale țării. Această abordare ar putea influența nu doar modul în care se pregătesc viitorii profesori, ci și perspectivele economice ale absolvenților din diferite domenii.
