Premierul Ilie Bolojan avertizează despre riscurile financiare legate de pensiile speciale
Esentialul: Premierul Ilie Bolojan a informat oficial președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, că România riscă să piardă 231 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii Jalonului 215 privind pensiile speciale, solicitând o reacție urgentă din partea CCR după patru amânări.
Ce s-a întâmplat
Pe data de 6 februarie, premierul Ilie Bolojan a trimis o scrisoare președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, în care a semnalizat că, în prezent, Comisia Europeană consideră că Jalonul 215, referitor la pensiile speciale, nu a fost îndeplinit. Aceasta ar putea duce la pierderea fondurilor europene în valoare de 231 de milioane de euro pentru România. Bolojan a cerut, fără a formula explicit, o accelerare a deciziei CCR, subliniind că, în caz contrar, Comisia Europeană va anunța oficial despre pierderea banilor.
În cadrul unei întâlniri din 30 ianuarie, ministrul Dragoș Pîslaru a fost informat că, pe baza informațiilor disponibile, Comisia consideră Jalonul 215 neîndeplinit. Totuși, Comisia Europeană a precizat că nu va trimite o scrisoare oficială de evaluare înainte de 11 februarie 2026, dată după care vor face publice informațiile și vor lua o decizie definitivă.
Premierul a subliniat necesitatea urgentării deciziei CCR, menționând obligațiile asumate de România față de Uniunea Europeană, conform articolului 148, alineatul 4 din Constituția României.
Puncte Cheie
- Premierul Ilie Bolojan a informat CCR despre riscurile financiare legate de pensiile speciale.
- România riscă să piardă 231 de milioane de euro din fonduri europene.
- Comisia Europeană a considerat Jalonul 215 neîndeplinit, fără a trimite o scrisoare oficială până în 11 februarie 2026.
- CCR a amânat de patru ori decizia referitoare la pensiile speciale ale magistraților, următorul termen fiind 11 februarie.
Context
Decizia Curții Constituționale referitoare la pensiile speciale este deosebit de importantă, având în vedere că primul proiect guvernamental a fost respins în octombrie 2025 din lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Al doilea proiect a fost asumat în Parlament pe 2 decembrie 2025, propunând modificări semnificative, cum ar fi pensionarea magistraților la 65 de ani, în loc de 48, și un plafon de 70% din salariul net. Aceasta a fost anchetată de CCR, care a amânat decizia de mai multe ori, în parte din cauza boicotului judecătorilor numiți de PSD. De asemenea, tergiversarea deciziilor de către Curtea de Apel București în cazul judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc a contribuit la întârzierile în luarea unei hotărâri definitive asupra pensiilor speciale.
