Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează asupra impactului amendamentului privind închiderea centralelor pe cărbune
Premierul interimar Ilie Bolojan a exprimat o poziție critică față de un amendament recent adoptat în Senat care prevede că nicio centrală termoelectrică pe cărbune nu ar trebui închisă până când nu sunt funcționale alte capacități de producție care să le înlocuiască. El a subliniat că măsura nu va rezolva problema și poate genera complicații suplimentare pentru România în relația cu Comisia Europeană.
Argumentele premierului privind imposibilitatea închiderii centralelor pe cărbune
Ilie Bolojan a explicat că centralele pe cărbune nu pot fi închise în prezent deoarece statul român nu dispune de alternative energetice suficiente care să le înlocuiască. El a dat drept exemplu centrala de la Craiova, menționând că aceasta furnizează încălzire esențială pentru comunități, iar neînchiderea ei este motivată de imposibilitatea de a lăsa un oraș fără acest serviciu vital. „Pentru că 5 ani de zile n-am făcut ceea ce trebuie și nu poți să lași un oraș fără încălzire”, a argumentat premierul interimar.
Bolojan a mai atras atenția că amendamentul intervine într-un punct („jalon”) deja închis prin legi și ordonanțe aprobate în anii precedenți, punct față de care România și-a asumat angajamente și a primit deja finanțare pentru implementarea acestuia.
Riscurile financiare și legale ale modificării legislative
Potrivit lui Bolojan, intervenția legislativă recentă riscă să creeze probleme în procesul de rambursare a fondurilor europene: „Statul a încasat deja banii pentru acest jalon, iar modificările legislative riscă să ne creeze probleme suplimentare cu Comisia Europeană, la cererile de plată pe care trebuie să le mai depunem”. Premierul interimar a avertizat că, dacă până în toamnă nu vor fi închise capacitățile pe cărbune conform angajamentelor, România va suporta penalitățile convenite, însă dacă se adoptă și modificările legislative, există riscul unor penalități suplimentare din cauza încălcării unui jalon deja încheiat.
„Dacă în această toamnă nu vom putea închide capacități pe cărbune, vom avea penalități corespunzătoare și știm asta, dar dacă facem și această modificare, riscăm, v-am spus, să avem alte penalități suplimentare ca urmare a intervenției pe un jalon care este închis”, a subliniat Ilie Bolojan în cadrul dezbaterii parlamentare.
Dezbaterile din Senat și poziția oficială a premierului
Premierul a concluzionat în plenul Senatului: „Nu rezolvăm nimic, stimați colegi, votând un astfel de amendament”, arătând că modificarea propusă nu aduce soluții concrete pentru problema decarbonizării sistemului energetic național.
Amendamentul în discuție, parte din dezbaterile asupra Ordonanței de Urgență privind Decarbonizarea sectorului energetic, prevede că închiderea centralelor pe cărbune nu poate avea loc până la punerea în funcțiune a capacităților de producție alternative.
Reacții din partea PSD și justificarea amendamentului
În tabăra senatorilor PSD, amendamentul a fost susținut cu argumentul că închiderea centralelor pe cărbune nu este fezabilă în acest moment. Senatorul Daniel Cătălin Zamfir a afirmat că această măsură a devenit necesară din cauza situației create încă de la adoptarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în 2021.
Zamfir a reamintit în plen că PNRR-ul, avându-l ca artizan principal pe primul-ministru Florin Cîțu, împreună cu ministrul Popescu, a angajat România la închiderea capacităților pe cărbune cu termen final la 31 august 2026. „E bine, lucrul ăsta evident că nu se poate întâmpla, având în vedere toată perioada parcursă de atunci”, a subliniat senatorul PSD, exprimându-și astfel îngrijorarea față de imposibilitatea respectării acestui angajament.
Votul în Senat și evoluția legislativă a amendamentului
Conform sursei G4 Media, amendamentul care modifică Ordonanța de Urgență nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic a fost adoptat în Senat cu 73 de voturi „pentru”, înregistrând 42 de abțineri și fără voturi împotrivă. Această adoptare marchează o etapă legislativă importantă, însă ridică numeroase întrebări privind aplicarea practică la nivel național.
Contextul angajamentelor asumate de România în domeniul energetic
Pentru a înțelege proeminența subiectului, este necesar să se evidențieze angajamentele recente pe care România le-a luat în procesul de decarbonizare și reducere a emisiilor poluante, în special prin PNRR. Aceste angajamente includ închiderea unor capacități energetice bazate pe cărbune, pentru a se conforma standardelor și cerințelor Uniunii Europene.
Asigurarea unei tranziții energetice echilibrate implică dificultăți majore, precum garantarea continuității serviciilor de încălzire pentru orașe dependente de aceste surse și găsirea unor alternative viabile într-un interval scurt de timp. Premierul interimar a subliniat că impactul social și economic al închiderii prematură a centralelor pe cărbune trebuie luat în calcul, pentru a evita perturbări grave în alimentarea cu energie și încălzire.
Implicatiile adoptării și aplicării amendamentului
Adoptarea amendamentului reflectă tensiuni între angajamentele ecologice asumate la nivel european și constrângerile concrete din domeniul energetic românesc. Pe termen scurt, modificarea legislativă evită închiderea prematură a centralelor pe cărbune, însă aceasta poate bloca sau întârzia procesul de decarbonizare și poate duce la penalități din partea Comisiei Europene pentru nerespectarea jalonului.
Astfel, decizia legislativă are potențialul de a complica relația României cu organismele financiare europene și poate afecta accesul la fonduri nerambursabile, dar și de a amplifica presiunile asupra sectorului energetic național în contextul tensiunilor legate de tranziția energetică.
