ÎCCJ: Decizia judecătorului Marius Iosif în favoarea lui Nicolae Ciucă a fost “nelegală”
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a publicat, recent, motivarea sentinței prin care a anulat decizia Curții de Apel București, oferită în favoarea lui Nicolae Ciucă în scandalul privind teza sa de doctorat. Sentința din iunie 2022, dată de judecătorul Marius Iosif, a fost catalogată drept “o hotărâre nelegală, cu încălcarea normelor de drept material”, susține ÎCCJ.
Controversa legată de teza lui Nicolae Ciucă a stârnit un val de discuții în spațiul public, cu acuzații de plagiat și sesizări depuse către Comisia Națională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) pentru a se verifica autenticitatea lucrării.
O sentință controversată și o pensionare suspectă
Decizia lui Marius Iosif de a anula sesizările depuse la CNATDCU a blocat, în esență, posibilitatea verificării tezei lui Ciucă. CNATDCU a pierdut prerogativele de a mai verifica doctorate, deși acuzațiile de plagiat persistau. Mai mult, G4Media.ro a dezvăluit o procedură suspectă de fraudare a sistemului de repartizare a dosarului către judecătorul Iosif.
Între Iosif și PNL exista o legătură strânsă, magistratul fiind numit în funcții de conducere în Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor de către partidul liberal. La o lună de la sentința din cazul Ciucă, Iosif s-a pensionat, cu o pensie lunară de 21.885 lei.
ÎCCJ subliniază neregulile din decizia lui Iosif
ÎCCJ a reanalizat decizia lui Iosif și a stabilit că acesta a tratat sesizările de plagiat drept “acte administrative”, deși, în realitate, acestea erau “simple operațiuni tehnice”. Curtea a subliniat că adresele de înaintare a sesizărilor nu au calitatea de acte administrative, întrucât nu produc efecte juridice. Decizia finală a CNATDCU, care atestă respectarea sau nerespectarea standardelor de calitate și etică profesională, este cea care produce efecte juridice.
“Prima instanță a anulat toate adresele contestate, analizându-le din punct de vedere al condițiilor de legalitate care vizează actele administrative. (…) Nu adresa de înaintare prin care este verificată strict formal sesizarea depusă este cea care produce efecte juridice, ci decizia finală a CNATDCU care atestă că nu au fost respectate standardele de calitate sau de etică profesională, inclusiv în ceea ce privește plagiatul”, se arată în motivarea ÎCCJ.
Nicolae Ciucă a contestat adresele de înaintare a sesizărilor, nu decizia CNATDCU, considerând că acestea nu au calitatea de acte administrative. ÎCCJ a apreciat că prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală, cu încălcarea normelor de drept material, întrucât a anulat adresele de înaintare, ignorând natura reală a acestora.
Consecințele deciziei ÎCCJ: Revenirea la normalitate în verificarea plagiatului?
Anularea deciziei lui Iosif de către ÎCCJ deschide calea pentru reluarea verificării tezei lui Ciucă de către CNATDCU. Deși scandalul privind teza a dominat spațiul public, decizia ÎCCJ nu este o soluție definitivă. Ea readuce în discuție modul în care se verifică plagiatul în România, iar modul în care va fi tratată teza lui Ciucă va fi crucial pentru restabilirea încrederii în sistemul de verificare a diplomelor universitare.
ÎCCJ a arătat, prin motivarea sentinței, că decizia judecătorului Iosif a fost un abuz de putere, favorizând un politician important, în detrimentul transparenței și a respectării normelor juridice. Acum, rămâne de văzut dacă CNATDCU va relua verificarea tezei lui Ciucă și dacă rezultatele vor fi făcute publice.
Rezolvarea scandalului privind teza lui Ciucă ar putea contribui la o mai mare transparență în sistemul de învățământ superior din România, un sistem cu care mulți români sunt nemulțumiți.
TAGS: Nicolae Ciucă, plagiat, teza de doctorat, ÎCCJ, CNATDCU, justiție, corupție, universitate, educație, politică
