ICCJ atacă la CCR legea evadării: Cine sunt condamnații care au fugit din România?

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a atacat la Curtea Constituțională (CCR) Legea pentru modificarea și completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, adoptată de Camera Deputaților pe 29 noiembrie 2023. Această lege prevede că persoanele condamnate definitiv care nu se prezintă în termen de șapte zile la Poliție pentru a fi încarcerate vor fi considerate evadate și riscă o pedeapsă între 6 luni și 3 ani.

ICCJ susține că legea ar încălca dreptul la un proces echitabil și cel la libertate individuală. “Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la un an la cinci ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Se consideră evadare: a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate; b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere; c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerarului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii. Se consideră evadare şi fapta persoanei condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliţie în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei”, prevede proiectul de lege.

Pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării, mai stipulează actul normativ.

Legea a stârnit controverse încă de la apariția ei, mulți experți juridici punând sub semnul întrebării legalitatea ei. Criticii susțin că legea este prea dură și că ar putea fi folosită pentru a condamna incorect persoane care nu au intenția de a evada. De asemenea, se pun întrebări legate de practicarea unor măsuri alternative la încarcerare, cum ar fi supravegherea electronică, care ar putea fi o soluție mai eficientă și mai echitabilă.

Pe de altă parte, susținătorii legii susțin că ea este necesară pentru a combate fenomenul evadărilor din România. Ei argumentează că, prin introducerea acestei noi infracțiuni, se va descurajează condamnații să fugă de justiție.

Indiferent de argumentele pro și contra, legea a fost adoptată de Camera Deputaților și se află acum în fața CCR. Este de așteptat ca CCR să se pronunțe în curând cu privire la legalitatea acestei legi, hotărârea având un impact major asupra sistemului judiciar românesc.

Cine sunt condamnații care au fugit din România?

Legea evadării a fost adoptată pe fondul unui val de evadări din România în ultimii ani. Au existat numeroase cazuri de condamnați care au fugit din țară pentru a evita încarcerarea. Printre cele mai cunoscute cazuri se numără:

• Sorin Oprescu, fost primar al Bucureștiului, condamnat pentru corupție, a fugit în Italia, unde a fost arestat. Ulterior, a fost extrădat în România și încarcerat.
• Alina Bica, fost procuror general adjunct, condamnată pentru corupție, a fugit în Italia. Ulterior, a fost extrădat în România și încarcerată.
• Mario Iorgulescu, fiul unui cunoscut om de afaceri, condamnat pentru ucidere din culpă, a fugit în Italia. Ulterior, a fost extrădat în România și încarcerat.
• Paul de România, membru al familiei regale, condamnat pentru evaziune fiscală, a fugit în Austria. Ulterior, a fost extrădat în România și încarcerat.
• Dragoș Săvulescu, fost acționar al clubului Dinamo București, condamnat pentru evaziune fiscală, a fugit în Grecia. Ulterior, a fost extrădat în România și încarcerat.

Acestea sunt doar câteva exemple de condamnați care au fugit din România. Fenomenul evadărilor este o problemă gravă care afectează sistemul judiciar românesc. Legea evadării este o încercare de a combate acest fenomen, dar este important de așteptat o decizie echilibrată din partea CCR care să respecte atât dreptul la un proces echitabil, cât și necesitatea de a asigura respectarea legii.

Există și voci care susțin că legea evadării este o soluție simplă la o problemă complexă. Ei susțin că ar trebui implementate măsuri mai complexe pentru a combate evadările, cum ar fi:

• Îmbunătățirea sistemului de supraveghere a condamnaților: implementarea unor sisteme moderne de supraveghere electronică ar putea fi o soluție mai eficientă și mai echitabilă.
• Investiții în programe de reintegrare socială: oferirea condamnaților a unor șanse de reintegrare în societate ar putea reduce semnificativ riscul de evadare.
• Cooperare mai bună cu autoritățile din alte țări: intensificarea cooperării cu autoritățile din alte țări ar putea ajuta la capturarea mai rapidă a condamnaților care fug din România.

Soluția la problema evadărilor din România este complexă și necesită o abordare multidisciplinară. Legea evadării este un pas în direcția bună, dar este important ca ea să fie implementată în mod corect și echitabil, respectând drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor.