Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) se confruntă cu un deficit semnificativ, în ciuda creșterii încasărilor. Analiza primelor nouă luni ale anului 2024 dezvăluie o situație complexă, marcată de creșteri spectaculoase ale veniturilor, dar și de cheltuieli uriașe, care depășesc cu mult încasările. Măsurile guvernamentale recente, menite să amelioreze situația financiară a sistemului sanitar, au avut un impact considerabil, dar nu suficient pentru a echilibra balanța.
Încasările totale ale FNUASS au depășit 51 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2024, reprezentând o creștere de aproape 27% față de aceeași perioadă a anului 2023. Contribuțiile de asigurări de sănătate (CASS), principala sursă de finanțare, au înregistrat o creștere impresionantă de 38%, ajungând la peste 45 de miliarde de lei. Această creștere se datorează, în principal, majorărilor succesive ale salariului minim, eliminării unor facilități fiscale și includerii unor componente suplimentare în baza de calcul a CASS, precum tichetele de masă și anumite indemnizații de concediu medical.
Cu toate acestea, creșterea încasărilor nu a fost suficientă pentru a acoperi cheltuielile. Deficitului FNUASS a atins valoarea de 3,3 miliarde de lei în primele nouă luni, o cifră alarmantă care subliniază fragilitatea sistemului. Deși deficitul a scăzut cu 10% comparativ cu anul precedent, situația rămâne critică. Reducerea semnificativă a subvențiilor de la stat, cu peste 50%, a contribuit la această situație.
Analiza detaliată a încasărilor evidențiază contribuția semnificativă a celor 6,1 milioane de contribuabili la sistemul de asigurări sociale de sănătate. Pe lângă CASS reținută din salariile angajaților, încasările includ contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM), contribuțiile persoanelor fizice cu venituri extrasalariale, declarate prin declarația unică, și contribuțiile opționale ale persoanelor fizice neangajate.
Măsurile guvernamentale implementate începând cu octombrie 2023 au avut un impact direct asupra încasărilor CASS. Majorarea salariului minim brut, de două ori în acest an, la 3.300 lei și ulterior la 3.700 lei, a amplificat contribuțiile la sănătate. Eliminarea unor facilități fiscale în construcții, agricultură și industria alimentară, precum și includerea tichetelor de masă și a unor indemnizații de concediu medical în baza de calcul a CASS, au contribuit, de asemenea, la creșterea încasărilor.
Este important de menționat că, începând cu 12 aprilie 2024, guvernul a restrâns sfera de aplicare a CASS asupra indemnizațiilor de concediu medical, scutirea de plată fiind extinsă pentru anumite categorii de concedii medicale, precum cele de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav sau pentru afecțiuni grave.
O altă sursă importantă de venit pentru FNUASS este taxa clawback, suportată de deținătorii de autorizație de punere pe piață a medicamentelor. Încasările din această taxă au ajuns la 3,7 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2024, în creștere cu 12% față de anul precedent.
Cheltuielile FNUASS au depășit 54 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2024, o creștere de 23% față de anul precedent. Cea mai mare parte a acestor cheltuieli a fost alocată pentru produse farmaceutice, materiale sanitare și dispozitive medicale (17,2 miliarde de lei), servicii medicale acordate în spitale și alte unități sanitare (12,5 miliarde de lei), transferuri între unități ale administrației publice (peste 11 miliarde de lei, majoritatea pentru acoperirea majorărilor salariale în spitale) și asigurări și asistență socială (aproape 3,7 miliarde de lei).
Situația financiară a FNUASS evidențiază necesitatea unor măsuri urgente și strategice pentru asigurarea sustenabilității sistemului sanitar. Creșterea încasărilor, deși semnificativă, nu este suficientă pentru a acoperi cheltuielile în creștere. Este nevoie de o analiză aprofundată a cheltuielilor, identificarea unor măsuri de eficientizare și optimizare a resurselor, precum și o reevaluare a surselor de finanțare pentru a asigura un sistem sanitar funcțional și echitabil pentru toți cetățenii.
Viitorul sistemului sanitar românesc depinde de capacitatea autorităților de a gestiona eficient resursele financiare și de a implementa politici sustenabile pe termen lung. Combaterea evaziunii fiscale în domeniul sănătății, optimizarea proceselor administrative și o mai bună planificare a resurselor sunt esențiale pentru a asigura accesul la servicii medicale de calitate pentru întreaga populație.
Lipsa de predictibilitate în ceea ce privește finanțarea sistemului sanitar creează instabilitate și îngreunează planificarea pe termen lung a investițiilor în infrastructură și resurse umane. Este necesară o mai mare transparență în gestionarea fondurilor publice alocate sănătății, pentru a asigura eficiența și responsabilitatea.
Soluții pe termen lung implică o abordare multifactorială, care include nu numai aspectele financiare, ci și aspecte legate de reformarea sistemului sanitar, îmbunătățirea calității serviciilor medicale, prevenirea bolilor și promovarea unui stil de viață sănătos.
TAGS: Fondul Național de Sănătate, CASS, deficit bugetar, sistem sanitar românesc, cheltuieli medicale, salariu minim, indemnizatii medicale, tichete de masă, clawback, subvenții, criză sanitară
