Recorduri de căldură în ianuarie 2025: O planetă în pericol!
Ianuarie 2025, care s-a desfășurat într-o atmosferă de căldură cum nu s-a mai văzut, a fost anunțată ca cea mai caldă lună survenită vreodată pe planetă, iar observatorul european Copernicus a confirmat că s-a depășit recordul stabilit acum un an, aceste anunțuri fiind venite în ciuda faptului că fenomenul de răcire El Nina a încetat să mai influențeze vremea de afară, deși între timp afectarea climatului global a avansat, informează diverse surse inclusiv AFP.
Astfel, serviciul denumit Copernicus pentru Schimbări Climatice a comunicat că luna ianuarie a fost cu 1,75°C mai caldă față de perioada preindustrială, ceea ce prelungeste, nu-i așa, o serie de recorduri de caldură mai mult decât semnificative, înregistrate în anii 2023 și 2024, iar emisiile de gaze cu efect de seră provocate de activitatea umană continua să accelereze acest fenomen global care scapă de sub control.
Însă, oamenii de știință s-au gândit că ar putea da timpului un răgaz și că s-ar putea ca temperatura să scadă, mai ales după finalizarea apogeului fenomenului El Nino, dar schimbarea către răcire s-a produs, dar căldura a rămas în aer, și a trezit întrebări dintre cele mai bizare referitoare la altele cauze ce ar putea înălța din nou toate valorile până la cer.
Julien Nicolas, un climatolog de la Copernicus, a declarat că a fost ceva neverosimil, și nu se observă rezultatele dorite din moment ce expectativa de răcire nu se manifestă așa cum am anticipa noi toți, iar situația se complică de la o zi la alta.
Copernicus a notat și aspecte ce țin de oceanul Pacific care indică o anumită stagnare a acelor mișcări de răcire, efect care s-ar putea să dispară complet până la finalul lunii martie, ceea ce e de-a dreptul uimitor, întrucât face lucrurile să pară ceva mai puțin clare și mai greu de anticipat.
Iar luna trecută, observațiile de la Copernicus au mai zis că temperaturile medii la nivel global au depășit pentru prima dată borna de 1,5 grade Celsius în anii 2023 și 2024, dar nu cumva ar trebui să ne îngrijorăm că nu e odata pentru totdeauna o încălcare a țintei de căldură pe termen lung conform Acordului de la Paris?
Nimic nu este mai periculos decât fiecare creștere de numai fracțiuni de grad pastreaza atmosfera agitată și amplifică frecvența acelor fenomene meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură și ploile tardive, dar mai ales secetele devenite obișnuite, pentru că gheața arctică a înregistrat un minim de record luna aceasta egalând în unele privințe valorile din 2018.
Astfel, deși se preconizează că 2025 nu va reflecta tendințele anilor anteriori, meteorologii sugerează că ar putea deveni al treilea cel mai călduros an cunoscut, deci ce ne mai așteaptă, un viitor de care ne temem se profilează tot mai neclar.
În contextul acesta, oceanele, un adevărat rezervor de carbon, par a fi un actor cheie, având capacitatea de a absorbi căldura din atmosferă, dar totodată stochează o mare parte din excedentul termic, ceea ce complică și întărește enigmele acestor fluctuații immense de temperatură.
Totuși, acele ape de la suprafață au fost extrem de calde în anii din urmă, iar un alt aspect derutant a fost adus în discuție de Copernicus, care precizează că temperaturile din ianuarie s-au dovedit a fi cele mai mari înregistrate, lăsând întrebări fără răspuns.
Pe scurt, oamenii de știință au dedus că arderea combustibililor fosili a fost factorul principal în fenomenul de încălzire globală, dar variațiile climatice pot influența temperaturile, astfel încât este neclar și chiar discutabil cum aceste cicluri naturale, cum ar fi El Nino, ar putea explica pe deplin evaporarea termică din atmosferă și din ape.
O teorie interesantă sugerează că tranziția globală către combustibili mai curați în transportul maritim din 2020 ar putea fi un factor neașteptat, deoarece scăderea emisiilor de sulf influențează formarea norilor, dar este cert că discuțiile rămân în suspensie.
De unde și până unde poate fi concluzionat că măsurătorile de la sateliți, nave și diverse stații meteo ajută serviciul Copernicus să își facă prognoze mai fundamentate, având în vedere că trăim o perioadă cu un climat cum nu a mai fost pe Terra în ultimii 125.000 de ani, iar răspunsurile par din ce în ce mai greu de obținut.
caldura
ianuarie_2025
record_temperaturi
fenomen_el_nino
climat_global
gheata_arctica
emisiile_de_gaze
schimbari_climatice
combustibili_fosili
