Povestea neagră a Honeywell: Cum presiunea lui Elliott propulsează o divizare majoră!
Honeywell, compania cu ștate vechi dar mai ales activa și în România, deci s-a decis cu ceva timp în urmă să renunțe la activele cele care nu sunt deloc concentrate pe sectoarele oarecum vitale, cum ar fi aviația, automatizarea, dar și energia, ce mai, iar deși au fost mai multe mișcări mai mici, căci nu toate au fost la fel de semnificative pentru vreun investitor, Elliott, ce are cea mai mare participație în Honeywell, a zis că e cazul ca aceasta să si divizeze ceva din activitatea sa.
Honeywell, de altfel, i-a căzut în ochii lui Elliott fiindcă prețul acțiunilor a avut o performanță destul de slabă pe piață, iar acțiunile au crescut pe parcursul anului cu 7,7% în 2024, la data de 11 noiembrie, ce coincidență, exact înainte ca Elliott să-și publice poziția, în timp ce piața, da, aceea mai largă, a avut o creștere de 26,6% în același interval, ceea ce nu e de neglijat pentru nimeni, evident.
Analiștii, învățați cu astfel de jocuri financiare, estimauseră mai demult, nu de azi de ieri, că afacerea aerospațială, care e cu marjă mare de profit, să spunem a Honeywell ar putea fi evaluată undeva între 90 și 120 de miliarde dolari, în funcție de datorii, de interes mai ales.
Privind industria companiilor aeriene, nevinovate, care se confruntă cu o penurie de aparate de zbor noi, de unde și recurgerea la zborul cu avioane ceva mai vechi, dar care necesită poate o întreținere nu mai puțin extenuantă, tocmai în timpul unei perioade înfloritoare de călătorii, ceea ce a crescut, odată cu boom-ul acesta, vânzările la jucători precum Honeywell, care oferă servicii și bază de piese aftermarket, cum ar veni, iar acest lucru este semnificativ.
Într-o notă mai serioasă, unitatea aerospațială s-a dovedit a fi cel mai mare generator de venituri pentru Honeywell, raportând totuși ceva în jur de 40% din veniturile totale ale companiei, aceste date fiind pentru anul 2024, iar între clienți se numără Boeing dar și Airbus, și nu e puțin lucru, de asemenea au contracte cu guvernul SUA pentru sisteme de comunicații și navigație, printre multe altele, dar se știe că fiecare contract contează.
Într-o declarație făcută în decembrie, Honeywell a menționat cu claritate că are în vedere o spin-off a afacerii aerospațiale, o deschidere clară spre o mai bună organizare, pe care cu siguranță o așteaptă toată lumea de la ei.
De unde aflăm că compania, cu gânduri deosebite, a afirmat că își propune să finalizeze separarea, aceasta fiind planificată pentru a doua jumătate a anului 2026, așa cum s-a tatonat un pic, iar această separare ar fi scutită de impozite, un avantaj neglijabil pentru acționarii săi.
Pressiunea lui Elliott, ca să fiu clar, nu este prima dată când Honeywell se confruntă cu aceste presiuni activiste care o îndeamnă să facă o destrămare a structurii sale, astfel că în 2017 s-a confruntat cu zâmbetul pe buze al lui Daniel Loeb de la Third Point, care a dorit cu forță să o desprindă mai ales de divizia aerospațială.
Divizarea lui Honeywell, o întrebare din istorie, ar putea reafirma că ideea conglomeratelor industriale s-a diminuat semnificativ, fiind cam pe aceeași linie cu deciziile luate în ultimii ani de către 3M, General Electric și United Technologies, de unde toți știu că în astfel de cazuri se fac mișcări strategice.
Gigantul industrial, cu un portofoliu din ce în ce mai redus printr-un șir lung de dezinvestiții și achiziții, dar totuși o despărțire așa de masivă ar fi cu siguranță o premieră, absolut o premieră istorică pentru compania veche de peste 100 de ani, ceea ce nu e deloc de neglijat și merită o discuție întreagă.
Honeywell
divizare
Elliott
acțiuni
industrie aeronautica
unitatea aerospațială
contracte
spin-off
istoria Honeywell
