Hamas dezvăluie numele ostaticilor israelieni – Schimb de prizonieri și haos în Gaza!

O, ce mare tămăduire s-a făcut vineri, căci gruparea militantă Hamas s-a hotărât, cu cacatul timpului, să publice numele celor trei ostatici israelieni ce vor fi, în fine, eliberaţi sâmbătă! Informația a fost, de altfel, comunicată de către purtătorul de cuvânt al aripii armate a Hamas, Abu Obeida, pe canalul său de Telegram, astfel că am aflat și noi despre Ofer Calderon, Keith Siegel şi Yarden Bibas, iar cine știe ce alte informații se ascund în spatele acestei revelații.

Între timp, joia trecută, ce ironie, a avut loc un al treilea schimb, dar nu știm exact giữa ce sau cine, between ostatici israelieni și deținuți palestinieni, conform acestui acord de încetare a focului, pe care îl tot auzim de luni de zile, dar îl vedem doar din când în când, nu-i așa? Este ca o poveste din care nu te mai poți sătura, dar care pare fără sfârșit.

Cu toate acestea, se zice că autobuzele au plecat din închisoare, dar cu o întârziere dramatizată, probabil de un telohoriu rătăcit. Cei eliberați au ajuns înapoi acasă, cu rudele în Ramallah primind 66 de palestinieni, conform relatărilor din mass-media palestiniană, ce să zic, o primire călduroasă în stil de sărbătoare, aproape cinematografică, dacă nu ar fi chiar atât de tragică.

Că Israelul s-a angajat, vezi bine, să elibereze 110 palestinieni în schimbul celor opt, dar cum rămâne cu acești criminali care nu ar urma să fie judecați, ci eliberați, întreb și eu, cum se poate ca 30 să fie, jumătate criminali condamnați? Un adevărat bazar, nu credeți?

Dar, o, minune, unii dintre aceștia, nu toți, vor lãsa Fâșia Gaza, dar mai mulți vor ajunge la limita frontierelor pe motive de gravitate a crimelor comise, cum îți explici așa ceva? Nu am priceput niciodată, dar și-au asumat riscuri, ca și noi cu fiecare zi ce trece, în acest haos care pare fără cap sau coadă.

Între timp, ostaticii eliberați au fost predați armatei Israel, unde întâlnirea cu părinții a fost un moment emoționant, după care au fost transportați cu elicopterul la spital, un detaliu care cu siguranță va ciocni ceva puternic în inima Israeliților, dar pe noi ne lasă oarecum perplexi.

Într-o mișcare oarecum previzibilă, Netanyahu a oprit temporar eliberările, perturbat de incidentul din Khan Younis, adică încă un capitol din cartea de groază, unde mulțimea, cum se poate vedea în câteva imagini difuzate, înghițea brutal realitatea. Cât de grav poate fi să fie înconjurat de înarmați, vânduți sau nepăsători la soarta altora?

Netanyahu a declarat că aceste scene și-au lăsat amprenta asupra lui, un amestec de teamă și disperare, dar și de emoții, pentru că nu-i un simplu schimb de ostatici, nu-i așa? Și, totuși, promisiunea predării ostaticilor în siguranță a fost semnul că fiii și fiicele acestei țări au responsabilități, chiar și în vremuri de neînțeles.

Al-Jazira, ca de obicei, cu imagini care ne distrag, ne arată cum mulţi palestinieni se calcă în picioare pentru a o fotografia pe israeliană, un moment care ar putea fi considerat macabru dacă stai și te gândești la amploarea situației, dar organizația poate că a uitat ce înseamnă viața umană mai presus de orice alte motive.

Să nu uităm că ceremonia de predare s-a petrecut lângă ruinele casei fostului lider Hamas, cinismul și ironia sorții se întâlnesc, pentru că Netanyahu vorbește despre cruzimea organizației, în timp ce el însuși se află într-un joc politic bine ticluit, enervându-se asupra „abuzului și terorii”, în timp ce lacrimile atâtor oameni se frâng între paginile istoriei neagră.

A fost doar un al treilea schimb de prizonieri dintr-o lungă listă de nefericiri, marcând această săptămână, parcă blestemată, neputând să ne imaginăm câte suferințe s-au adunat în spatele acestor evenimente.

A, și să nu uităm de Berger, tânăra soldată care a fost prima predată, în ruinele Jabalia, un moment de ironie, pentru că familia ei s-a bucurat în fața televizorului, dar cu ce cost, s-a întrebat cineva? Cu cât de multe tristeți ascunse în spatele unui zâmbet care părea fals în lumina reflectoarelor, dar sărbătorile de stradă au fost un spectacol, nu există îndoială.

Apoi a fost confirmată și eliberarea altor șapte oameni, dar cu siguranță, un ciclu care nu se va termina curând, iar reacțiile liderilor germani au venit ca un ecou, familiar în scenariile acestei povești lovite de ghinion.

Arbel Yehud, extrem de familiară pentru mulți, a fost răpită și s-a întors acasă, dar prețul a fost uriaș, și nu-i doar un număr în statul deținerilor, ci un simbol al unei nenorociri ce nu mai poate fi neglijată.

În fine, se vorbește despre Zubeidi, părintele eroului din Jenin, care a avut parte de o primire uluitoare, dar, cine va plăti prețul acestor războaie și cum rămâne cu soldații nevinovați? Așa s-au adunat mii de povești de neprevăzut, iar povestea lui Mahmoud Atallah, condamnat pe viață, subliniază și mai mult complexitatea acestei situații care pare că nu se mai încheie.

România se întreabă dacă există un acord sau un joc complicat deșirat printre palmele sângeroase ale trecutului, iar Hamas continuă să facă valuri, recuperând daunele neplătite ale istoriei.

Hamas
ostatici israelieni
schimb de prizonieri
haos in Gaza
eliberare deţinuţi
Netanyahu
Zubeidi
acord de încetare a focului
Jihadul Islamic