“`html
România în criză: Proiectele PNRR întârzie, dar noi memorandumuri se pregătesc!
Într-o conferință de presă, Dragoș Pîslaru, cu un aer oarecum sictir, a lăsat să se înțeleagă că negocierile cu Germania, pardon, Comisia Europeană, sunt cam pe calea cea bună, dar cu o întârziere, care, vezi Doamne, nu mai e o noutate pentru noi. Memorandumurile sunt „în avizare”, dar care avizare, ce avizare, și unde se duc toate astea, rămâne o poveste cu întorsături de plot, participând și noi pe margini, ca niște spectatori neinvitați, la un joc de fotbal în care mingea e tot mai departe de poartă.
Într-o tiradă revelatoare, ministrul a decentrat discuția către ordonanța 41, spunând că fiecare minister trebuie să-și prioritizeze proiectele, căci altfel ajungem să aruncăm banii pe fereastră. Dar, cine știe, poate nu e atât de grav să aruncăm, zice oare cineva? Iar numărul memorandumurilor care rămân de aprobat se ridică la un total usturător de 12, iar Ministerul Dezvoltării are cele mai „complicate” proiecte, devine tot mai interesant, nu-i așa?
Pîslaru a subliniat o colaborare mai bună decât a fost vreodată cu Comisia Europeană, despre care mulți ar zice că e dreptul tuturor să nebunească de bucurie, dar nu e chiar așa simplu. „Astăzi, adică joi” – ați prins nuanța? – „România va încărca vineri PNRR-ul revizuit”, adică din nou totul pare a fi o goană după vânt, și cu puțin noroc poate va fi ceva în urma acestor încercări mărețe. Se pare că „planul este” – dar până când? – „să trimitem oficial””, continuând astfel un țărm în căutarea unui sens în haosul birocratic.
Până la urmă, se discută de 17.000 de proiecte care poate, pe bune, vor schimba fața României. Spitalele, infrastructura… Dar oare câte dintre ele vor merge dincolo de promisiuni, și câte vor fi o iluzie? Pe bună dreptate, Pîslaru s-a lăudat cu capacitatea de mobilizare a cetățenilor, „să arătăm că lucrurile se pot face”, dar oare cine are nevoie de o mobilizare de genul acesta, când jumătatea goală a paharului rămâne afundată în nepăsare și lipsă de transparență?
Rămâne de văzut dacă PNRR va deveni un exercițiu de succes sau o poveste despre oportunități ratate. Așa că, nu uitați să urmăriți cum se desfășoară spectacolul acestui guvern «responsabil» iar dacă nu, ei bine, doar ne vom răsuci din nou în aceleași cercuri vicioase de neîncredere și bâlbe administrativ-birocratice!
“`
