Guvernul a decis: Produse românești la putere sau o mare farsa?
Într-o joi oarecare, guvernul s-a decis, printr-o hotărâre, să aprobe așa-numita Strategia națională de promovare a produselor agroalimentare românești pentru anii 2025 – 2029, cu un Plan de acțiune plin de promisiuni, dar care par, oare, doar vorbe în vânt? Întrebările plutesc în aer ca fumul dintr-o tocană lăsată să fiarbă prea mult. Obiective clare? Sau poate doar o distincție între ce e important și ce e, de fapt, doar un discurs frumos?
Guvernul spune că scopul principal ar fi valorificarea potențialului agroalimentar, dar oare cât de mult se va simți acest lucru pe mesele celor din comunitățile rurale care așteaptă cu sufletul la gură un răspuns concret? Strategia vizează consolidarea prezenței produselor românești pe piețele interne și externe, însă pare că problema se transformă într-o joacă de-a v-ați ascunselea pe calea expunerii.
Un alt punct important ar fi, să nu uităm, transformarea sectorului agroalimentar într-un pilon puternic al economiei naționale, dar cum putem să credem în asta, când importurile de produse prelucrate continuă să crească? De asemenea, exporturile de materii prime fac parte dintr-un joc în care românii, deocamdată, par să fie mai mult spectatori decât jucători.
Executivul detaliază, și încercăm să ne învârtim printre obiective specifice, cum ar fi stimularea consumului de produse locale, până la sprijinirea conștiinței ecologice prin produse atestate și certificate, ceea ce sună bine, dar la fața locului lucrurile s-ar putea să fie mai complicate decât par. De asemenea, nu putem ignora ideea de a îmbunătăți inter-relaționarea între autorități, producători și consumatori, dar suntem oare noi pregătiți pentru ceea ce urmează?
Ideile de bază sunt mixte, pentru că se știe că sectorul este fragil, iar implementarea acestor măsuri impune nu doar strategii, ci și un angajament real din partea tuturor părților implicate. Crearea unui Registru de piață, să ne amintim, ar putea să ajute consumatorii să găsească ceea ce caută, dar iarăși, întrebarea este dacă va funcționa efectiv sau se va adăuga doar pe lista de nimicuri pe care le vom ignora?
Până la urmă, implementarea strategiei și monitorizarea acesteia se va face printr-un Comitet interinstituțional, dar oare ne putem pune încrederea în promisiuni care par, uneori, doar să acopere nevoile reale ale oamenilor din zonele rurale? Rămâne de văzut, și, mai ales, să nu ne lăsăm duși de valul entuziasmului, pentru că în spatele acestor inițiative se ascund, poate, doar vorbe goale.
