Guvernul ia măsuri drastice pentru colectarea creanțelor bugetare: Anulare de accesorii și plafonare a cheltuielilor

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat miercuri un pachet de măsuri fiscal-bugetare menite să îmbunătățească colectarea creanțelor bugetare și să asigure o utilizare mai eficientă a fondurilor publice. Măsurile vizează atât mediul de afaceri, cât și cheltuielile publice, cu scopul de a consolida bugetul de stat și de a stimula investițiile.

„Este un pachet de măsuri extrem de complex care, pe de o parte, privește mediul de afaceri și, pe de altă parte, privește cheltuielile publice ale statului pentru o mai bună utilizare a fondurilor și sprijinirea cheltuielilor cu investițiile necesare în această perioadă de timp în care România accesează bugetele de investiții, pentru Planul Național de Redresare și Reziliență și Politica de Coeziune”, a explicat ministrul.

Facilități fiscale pentru contribuabilii buni platnici și cei cu debite restante

Partea de facilități fiscale se împarte în două categorii. Prima categorie vizează contribuabilii buni platnici, care și-au achitat la timp impozitele și taxele. Aceștia vor beneficia în mod automat de o bonificație de 3% din impozitul pe profit datorat și plătit sau, după caz, din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.

„Aceasta înseamnă că, prin decizie a ANAF, în mod automat va fi acordată bonificaţia care va putea fi utilizată pentru plata impozitelor și taxelor în anul 2025 sau, după caz, pentru compensarea cu alte accesorii sau alte datorii faţă de buget. Este un semn de respect pentru contribuabilii care și-au achitat la timp impozitele și taxele şi, în acelaşi timp, o inițiativă care a fost aprobată de Guvern pentru a stimula conformarea voluntară, care este pasul cel mai firesc și cel mai normal pentru îmbunătăţirea colectării creanţelor bugetare”, a precizat Boloș.

A doua categorie de măsuri vizează contribuabilii cu debite restante înregistrate până la 31 august 2024. Pentru aceștia, se aproba anularea accesoriilor – însemnând dobânzi, penalităţi de întârziere și penalităţi de nedeclarare – sub condiția achitării debitelor restante până la 25 noiembrie 2024.

„Pentru contribuabilii persoane juridice s-a aprobat anularea accesoriilor în procent de 100% din valoarea acestora, respectiv accesoriile însemnând dobânzi, penalităţi de întârziere și penalităţi de nedeclarare. Aici, după cum de asemenea se cunoaște din spațiul public, discutăm de 330.000 de contribuabili persoane juridice cu un debit restant de 32,4 miliarde de lei, iar pentru contribuabilii persoane fizice avem de asemenea înregistraţi cu debite restante la 31 august 2024 un număr de 848.000 de contribuabili cu o valoare de 39,2 miliarde lei. De menţionat că aici sunt incluse atât sumele din sentinţele penale pentru care nu se aplică acest regim de facilităţi fiscale, pe de o parte, și de asemenea sunt incluse sumele care privesc răspunderea extinsă a administratorilor, în valoare de 24,7 miliarde lei. Deci, suma aceasta care priveşte persoanele fizice este una extrem de consistentă pentru ceea ce înseamnă datoriile faţă de buget. După cum de asemenea se cunoaște din spațiul public, avem, în funcţie de valoarea creanţelor, facilităţile fiscale, respectiv dacă aceste creanțe, respectiv datorii înregistrate la buget sunt până în 5.000 lei, anularea accesoriilor este în procent de 100%, iar de asemenea, din obligaţiile bugetare principale, avem anularea în procent de 50%. Dacă debitul înregistrat este de peste 5.000 lei, atunci anularea obligaţiilor principale este în procent de 25%”, a detaliat Boloș.

Marcel Boloș a subliniat că măsura îi vizează pe cei 848.000 de contribuabili persoane fizice, în acest context MF ţintind, pe lângă o colectare mai bună la bugetul de stat a debitelor restante, și sprijinirea mediului de afaceri, care se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește activităţile economice pe care le desfăşoară.

Măsuri pentru o mai bună utilizare a fondurilor publice

A doua parte a măsurilor se concentrează pe o mai bună utilizare a fondurilor publice alocate pentru diversele servicii publice. Excepție fac autoritățile publice locale (primăriile și consiliile județene), care își pot implementa investițiile și activitățile de asigurare a serviciilor publice în condiții normale.

„Mai mult decât atât, pentru autorităţile publice locale, în sprijinul acestora şi al proiectelor de investiții pe care le implementează a fost majorat plafonul de contractare din trezoreria statului de împrumuturi pentru implementarea proiectelor de investiții la suma de 2 miliarde de lei și, de asemenea, a fost aprobată majorarea plafonului de trageri cu suma de 700 de milioane de lei. Totodată, o categorie de împrumuturi speciale pe care le derulăm cu autorităţile publice locale şi prin intermediul împrumuturilor dintre trezoreria statului a fost majorată cu suma de 1,5 miliarde de lei. De asemenea, partea de prefinanţări din fondurile europene, respectiv acordarea prefinanţărilor necesare pentru proiectele de investiţii, a crescut la un procent de 30%. Cu alte cuvinte, este o măsură de flexibilizare a utilizării fondurilor europene şi de facilitare a implementării proiectelor de investiţii”, a explicat Boloș.

Pe partea de cheltuieli publice, au fost introduse plafoanele pentru cheltuieli materiale și servicii la autoritățile și instituțiile publice ale statului.

„Aceste plafoane privesc media cheltuielilor înregistrate în perioada ianuarie-august 2024. De asemenea, doar pentru investiţiile cu finanţare din bugetul de stat, fără a include primăriile şi consiliile locale, respectiv consiliile judeţene, la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale avem plafonarea pentru componenta de investiţii la nivelul mediei lunare a cheltuielilor din perioada ianuarie-august 2024. De asemenea, în perioada de până la sfârşitul anului, angajamentele privind consultanţă şi expertiză, pregătire profesională, furnituri de birou și toate aceste cheltuieli care ţin de activitatea administrativă a autorităţilor, respectiv a instituţiilor publice ale statului, nu mai pot fi efectuate astfel de angajamente. De asemenea, a fost aprobată plata în tranșe a cheltuielilor din sistemul judiciar pe o perioadă de cinci ani și, de asemenea, avem un set de măsuri pentru flexibilizarea alimentării fondului de rezervă bugetară, astfel încât cheltuielile de funcționare ale statului cu serviciile publice la nivel național să poată fi asigurate în bune condiții”, a adăugat Boloș.

Impactul măsurilor asupra deficitului bugetar

Potrivit ministrului, Ordonanța de Urgență aprobată miercuri prin care reglementează o serie de măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanţelor bugetare și a deficitului bugetar este un act normativ care ţine, pe de o parte, de o mai bună colectare a creanțelor bugetare și, pe de altă parte, de o utilizare rațională a fondurilor alocate pentru cheltuielile publice și, de asemenea, pentru sprijinirea investițiilor care sunt în curs de implementare din fondurile europene.

Măsurile care privesc îmbunătăţirea colectării creanţelor bugetare ar putea aduce la buget 7,9 miliarde de lei, iar mai buna utilizare a fondurilor alocate pentru cheltuieli în zona serviciilor publice ar avea un impact de un miliard de lei, rezultatul fiind o influenţă pozitivă asupra deficitului bugetar de 9 miliarde de lei, a estimat ministrul.

„7,9 miliarde de lei este estimat din calculele făcute împreună cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pe componenta de îmbunătăţire a colectării creanţelor bugetare și un miliard de lei pe componenta de cheltuieli. Deci, avem un total de aproximativ 9 miliarde lei pentru ceea ce înseamnă influenţe pozitive asupra deficitului bugetar. Foarte important de precizat este că monitorizarea aceasta atentă și prudentă a deficitului bugetar este un obiectiv foarte important pentru ţara noastră, întrucât baza traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar în planul fiscal structural, ca punct de pornire, o constituie deficitul bugetar la finalul anului 2024”, a concluzionat Marcel Boloș.