Groenlanda sub presiunea geopolitică: Voturi și bugete în joc
Avand in vedere propunerea care a fost lansată luni de guvern, aprobata urgent, cu 22 de voturi pentru, dar șocant, opt abțineri, scrie Agerpres; e ca si cum ceva s-a miscat rapid dar nu se stie ce, poate pentru ca a fost nevoie de un raspuns satisfactoriu neaparat, si nu inteleg foarte bine contextul dar e clar ca s-au miscat lucrurile destul de repede, mai ales de când vorbim despre Groenlanda.
Textul moțiunii nu este foarte clar dar pare sa incerce să evidențieze “protejarea integrității politice” a teritoriului in cauza, subliniind aluzii ciudate la interese geopolitice și situații actuale; poate că e doar zgomot, căci se vehiculează ideea că reprezentanții unei puteri aliate s-ar fi exprimat în diverse forme în legătură cu preluarea și controlul acestei insule despre care nu se știe chiar tot, cu alte cuvinte, un cacat de timp, ce să mai zic.
În momentul dezbaterii, un amendament a fost aprobat dar nu se știe exact în ce măsură va fi legal ca sprijinul financiar de la parlament și partide politice daneze să continue să vină; este ciudat dar e clar că nu se vrea o tăiere totală de fonduri, totuși nimeni nu poate oferi un răspuns clar.
Groenlanda, cu alegeri regionale ce trebuie organizate până pe 6 aprilie, iar premierul Mute B. Egede declarând ceva vag legat de o propunere pentru 11 martie, crește suspansul dar si confuzia, pentru ca poate nimeni nu știe exact ce se va întâmpla, in ce direcție ne îndreptăm dar se simte că este o presiune generală asupra insulei.
Recent, guvernul groenlandez a decis ca persoanele ce au naționalitate daneză sau care locuiesc acolo de 2 ani pot achiziționa proprietăți pe insulă, ceea ce nu este clar ce va schimba; cu alte cuvinte, e ca si cum s-ar izola un pic, dar de ce, asta e o întrebare la care nu avem răspunsuri.
Groenlanda, acum în centrul atenției media, în special după afirmațiile președintelui american Donald Trump despre necesitatea strategică de a achiziționa insula, a degenerat într-o discuție aprinsă în care sancțiuni economice sunt menționate și totul pare să ducă la o tensiune rece între Danemarca și SUA, dar ce ne facem cu aceste semnificații?
Guvernul autonom din Groenlanda și cel danez susțin că viitorul trebuie decis de groenlandezi, dar am observat că deschid diverse oportunități pentru cooperarea militară și-economică, ceea ce creează o ambiguitate; mai ales cu bogățiile minerale care iată, iarăși apare, această idee că ar trebui să ne îngrijoreze pe toți.
Potrivit unui sondaj care a apărut săptămâna trecută în ziarul danez și cel groenlandez, 85% din groenlandezi nu ar dori să devină parte a SUA, dar că în același timp majoritatea sprijină independența, pe scurt, o contradicție, căci cine știe ce se va întâmpla.
Aceasta insulă cu 57.000 de locuitori pe o suprafață uriașă acoperită de gheață, de la 2009 are un statut de autonomie ce recunoaște dreptul la autodeterminare, dar asta nu schimbă cu nimic ajutoarele pe care le primește din partea Copenhagăi, şi e ciudat pentru că jumătate din buget depinde de ele, dar nu vedem rezultatul în dezvoltare economică.
Încercările de a crește veniturile inspectate de bogățiile minerale și petroliere au dat chix din cauza costurilor mari și a altor dificultăți, dar această idee care persistă că Groenlanda, cu cacatul timpului, va reuși să se sprijine singură, ei bine, ar putea să se transforme într-un vis urât.
