“`html
Se deschid porțile scumpirilor salariale: judecătorii câștigă pe spatele nostru!
În anul 2024, Guvernul Ciolacu a decis să aloce suma fabuloasă de cel puțin 1,5 miliarde de lei din fondurile de rezervă bugetară pentru a acoperi niște diferențe salariale restante pentru magistrați, bani care curg datorită hotărârilor definitive pronunțate de instanțe, așa cum am citit pe Europa Liberă, dar chestiunea nu e chiar atât de simplă, nu-i așa?
Aici apare întrebarea: de ce atâta frenezie în jurul acestor plăți, data de decembrie 2024 e de-a dreptul șocantă, fiindcă Înalta Curte a “securizat” fiindcă a “primit” vreo 919 milioane de lei, iar Ministerul Public, dintr-un alt punct de vedere a fost “blagoslovit” cu aproape 600 milioane de lei, cu alte cuvinte, impresia că totul e în regulă nu-i chiar așa evidentă, chiar deloc.
Faptul că aceste fonduri acoperă uriașe diferențe salariale, penalități și alte drepturi restante rămâne un mare semn de întrebare, de ce nu se explică nimic transparent, nu-i așa? Asta în condițiile în care majoritatea acestor hotărâri guvernamentale sunt publicate direct în Monitorul Oficial, dar fără note de fundamentare, care ne-ar îndruma efectual către destinația banilor.
Într-o notă din iunie 2024 – care e de fapt o raritate – se menționează clar că fondurile împărțite Înaltei Curți, Ministerului Public, Ministerului Justiției, CSM și Curții Constituționale nu acoperă salariile zilnice, și cu atât mai mult restanțele salariale nici măcar nu sunt vorba, ci mai degrabă niște umori asupra disciplinelor birocratice.
Impactul bugetar stârnește panică, dar pe cine doare?
Ministerul Finanțelor, un pic cam îngrijorat încă din 2023, a semnalat că plățile acestea vor afecta dramatic deficitul bugetar, iar între 2010 și 2022, statul a plătit deja cam 4,5 miliarde de lei pentru diferențe salariale din justiție, dar chestia cu impactul estimat ce atinge 16 miliarde de lei în 2023, inclusiv penalitățile care vin cu ele, rămâne o poveste în sine.
Totul a pornit de la o aplicare confuză a Legii salarizării din 2017, care dintr-o dată a dus la o multitudine de procese, căci magistrații au contestat că nu li s-a aplicat acea “majorare fabuloasă” de 25% a valorii de referință sectoriale, obținând ulterior creșteri salariale și plăți retroactive, dar ne întrebăm: vor fi acestea de ajuns?
Instantaneu, magistrații au cerut recalcularea salariilor de bază, iar banii care vin de la Casa de Pensii sunt retroactivi începând cu ianuarie 2018, un adevărat haos, dacă nu se iau măsuri legislative clare, vom avea un dezagregare totală a sistemului, iar cheltuielile vor căpăta dimensiuni imposibile.
Pensiile anticipate lovesc după colț!
Între timp, sistemul judiciar se confruntă cu o avalanșă de pensionări anticipate, de parcă toți judecătorii și procurorii și-ar dori să fugă cât mai repede, CSM a publicat niște date de-a dreptul alarmante, arătând că vârsta medie de pensionare a scăzut, iar acum suntem la 52 de ani pentru judecători, ceea ce e cu adevărat neobișnuit, nu? Aceasta este consecința modificărilor legislative, iar în ultimele săptămâni au fost depuse peste 60 de noi cereri de pensionare.
Și dacă ne uităm la statisticile sumbre, conform previziunilor, 628 de judecători, adică 14% din total, și 233 de procurori, aproximativ 10%, ar putea ieși la pensie, iar asta presimte un deficit masiv de posturi vacante, peste 700 pentru judecători, iar dacă toate acestea se confirmă, sistemul va ajunge cu 2.227 de posturi vacante, ceea ce este o rețetă sigură pentru blocaje.
În final, în privința pensiilor, Legea nr. 282/2023 a scos de la îndemână toate cazurile în care pensiile depășesc salariul net, dar cei care au reușit să-și asigure acele venituri rămân blocați în excepțiile acestor norme incoerente, iar salariile pentru judecători pot varia între 6.990 lei net pentru un stagiar și chiar până la 20.345 lei, pentru cei mai experimentați, generând o flacără aprinsă de inegalitate în interiorul sistemului.
“`
