Guvernul Ciolacu riscă deficit bugetar de 8% din PIB în 2024: Consiliul Fiscal avertizează asupra unor riscuri majore

Consiliul Fiscal a publicat o analiză detaliată a rectificării bugetare a Guvernului Ciolacu, avertizând asupra unor riscuri majore care ar putea duce la un deficit bugetar de 8% din PIB în 2024. Instituția consideră că proiectul de rectificare a bugetului este bazat pe estimări optimiste și supraestimare a veniturilor, în timp ce cheltuielile ar putea fi subestimate.

Analiza Consiliului Fiscal subliniază faptul că, deși negocierile cu Comisia Europeană privind planul bugetar-structural al României ar putea conduce la o diminuare a anumitor cheltuieli, există riscuri semnificative care ar putea duce la un deficit bugetar mult mai mare decât 8% din PIB. Instituția avertizează că o subestimare a riscurilor generate de cheltuielile în creștere rapidă ar putea avea consecințe negative asupra stabilității economice a României.

Consiliul Fiscal a identificat mai multe probleme cu privire la rectificarea bugetară, printre care:

• Veniturile sunt posibil supraestimate cu circa 0,6% din PIB.
• Există incertitudini cu privire la impactul amnistiei fiscale asupra veniturilor bugetare.
• Cheltuielile sunt posibil subestimate cu circa 0,5% din PIB.
• Există riscuri în ceea ce privește evoluția cheltuielilor cu asistența socială și cheltuielilor de capital.

Consiliul Fiscal subliniază necesitatea de a ține sub control strict cheltuielile în restul anului. De asemenea, instituția respinge afirmația că deficitele se explică prin investiții și că ar fi sustenabile. Analiza CF arată că efectele investițiilor depind de compoziția lor, de măsura în care se dezvoltă producția de bunuri exportabile și ce pot înlocui importuri. În plus, CF evidențiază că mare parte din resursele europene se văd în bugetul public atât pe partea de cheltuieli, cât și la venituri.

Consiliul Fiscal consideră că deficitele (intern și extern) sunt o vulnerabilitate ce trebuie să fie remediată prin corecție macroeconomică. Instituția recomandă o creștere importantă a veniturilor bugetare (fiscale), inclusiv prin modificări în regimul fiscal, reducerea drastică a decalajului la colectarea TVA, extinderea bazei de impozitare, combaterea evaziunii fiscale și a optimizărilor fiscale.

Consiliul avertizează că România are printre cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contribuții) din UE – în jur de 26-27% din PIB. Acest nivel este complet inadecvat având în vedere presiunile tot mai mari asupra bugetului ce derivă din efecte ale schimbărilor climatice, nevoia de a investi mai mult în educație și sănătate, apărare, infrastructuri fizice, și de a crea spațiu fiscal.

Instituția avertizează că România riscă să capete o dependență de fondurile europene ce se poate dovedi periculoasă, având în vedere că PNRR are o viață limitată (până în august 2026), iar fondurile structurale și de coeziune vor intra într-o altă logică de alocare. În plus, PIB pe locuitor al României va ajunge la un nivel care nu o va mai îndreptăți să primească fonduri nete de amploarea ultimului deceniu (ca procent din PIB).

Analiza Consiliului Fiscal reamintește că România are unul dintre cele mai înalte deficite bugetare din UE și suferă de sindromul „deficitelor gemene”, cu dezechilibre externe (de balanță comercială și de cont curent) mari, cu finanțare considerabilă prin împrumuturi externe. România are cel mai mare deficit de cont curent ca pondere în PIB între țările din Centrul și Estul Europei și nici nu este în zona euro, ceea ce implică risc valutar.

Consiliul Fiscal este un organism creat în iunie 2010, cu rolul de a consilia autoritățile în domeniul politicii fiscale. Membrii săi oferă opinii independente despre cât este de sustenabilă e politica fiscală și bugetară pe termen mediu și lung. Consiliul e format din reprezentanți ai Băncii Naționale, Asociației Române a Băncilor, Academia Română, Academia de Științe Economice și Institutul Bancar Român, aceștia fiind numiți de Parlament pentru o perioadă de nouă ani.