“`html
Reforma capitalului social: Un miraj sau o capcană pentru antreprenori?
Pe termen scurt, măsurile prospective de ridicare a capitalului minim social și impunerea unui cont bancar se pare că ar putea reduce dramatic numărul de firme la început de drum, crescând costurile de intrare pentru micile afaceri, asta fără a aduce un impact semnificativ asupra recuperării creanțelor în caz de insolvență – vorbim de o mișcare care, dacă nu e însoțită de reforme reale, va rămâne doar decorative, fără o schimbare substansială.
„Antreprenoriatul sănătos nu se leagă de baricade administrative, ci de reguli clare, aplicate corect și cu un stat care să-și respecte cetățenii onești pe cât îi pedepsește pe cei necinstiți,” declară avocatul Victor Buju, într-o notă care poate părea ca un strigăt de disperare din partea sectorului privat, pentru că, aparent, capitalul social devine doar o cifră fără relevanță reală, absența capitalului de încredere aducând probleme reale de colaborare între mediul de afaceri și autorități.
Adevărata reformă e mai mult despre un cadru legislativ solid, nu despre un simplu prag contabil care să mascheze problemele fundamentale, altfel riscă să ne alegem cu o plăcuță nouă pe ușă, dar cu cei vechi rămânând la fel, fără absolut nicio schimbare profundă care să motiveze oamenii să investească în afaceri noi.
Capitalul social nu e o “plasă de siguranță” pentru insolvență
Deci, dacă ne uităm la situația din România, capitalul social minim a fost stabilit la 200 de lei, scăzându-se ulterior în vremea de criză pandemica la incredibilul 1 leu, dar acum, statul își dorește să înalțe acest prag la 8000 de lei, defendându-se cu argumentul că asta va îmbunătăți recuperarea datoriilor. De parcă un cont bancar obligatoriu va aduce mai multă transparență în afaceri, când de fapt jumătate din firmele active nu au conturi bancare și au datorii imense de miliarde de lei – adică încă o dată, vorbim de o măsură care nu are bază solidă legală, mai degrabă fiind o justiție politică mascată.
Comparativ, în Europa, povestea diferă, cu Germania având un prag de 25.000 de euro, iar alte țări precum Bulgaria cer aproape nimic – dovadă că un prag mai ridicat nu semnalează neapărat o reducere a fraudelor.
Capitalul social mărit, între a inspira încredere și a fi o barieră pentru micii antreprenori
Cei care susțin măsura aceasta consideră că o sumă mai mare va filtra ideile nesustenabile și va elimina firmele-fantomă – dar haideți să ne întrebăm, dacă nu poți strânge 8000 de lei, cât de robust e visul tău de afaceri? Deși un capital vizibil mai consistent ar putea părea atrăgător pentru potențialii parteneri, in realitate, pentru mulți debutanți, acesta este un veritabil obstacol, lăsând ușa deschisă către alternative mai prietenoase.
Mai mult, un cont bancar este percepută ca o modalitate de a spori trasabilitatea, dar, pentru critici, totul sună ca un plan birocratic ce va bloca inițiativele legale și cu potențial, căci un minim de 8000 lei va împinge antreprenorii legitimi spre colțuri mai confortabile în afaceri – iar asta nu e deloc ce își dorește economia românească. Uite, avocatul Marius Stanciu subliniază corect că astfel de cerințe riscă eventual să ne mărească deficitul antreprenorial în loc să-l rezolve.
Contul bancar obligatoriu, un “baston” în plus în drumul antreprenorului spre ghișeul băncii
Însă, trebuie menționat că banii din capitalul social nu sunt blocați, deci se pot cheltui imediat, sugerând că rolul lui de a garanta securitatea rămâne mai mult o poveste de adormit copii. Astfel, statul ar putea ajunge în aceeași situație ca și înainte, dar cu un număr mai mic de startup-uri, iar pe latura administrativă, dificultățile sunt evidente – tot acest haos va genera un flux cvasi-incontrolabil de cereri și o mulțime de litigii la Registrul Comerțului. Iar în loc să simplifice, aceste reguli noi pot transforma totul într-un burduf birocratic, costisitor și plin de complicații.
Deci, majorarea capitalului social și obligativitatea contului bancar par a fi nu soluții, ci o provocare suplimentară, fără să aducă o îmbunătățire reală, și în absența unor reforme complementare reale, orice schimbare va rămâne unde nu prea ne dorim – adică superficială, fără impact vizibil asupra sănătății economiei. Pe scurt, capitalul social nu e totul, ci mai degrabă, încrederea e cheia ce va deschide porțile antreprenoriatului, chiar și fără praguri pe hârtie.
“`
