Groenlanda: Teritoriu semi-suveran sau pur și simplu o marfă pe lista dorințelor lui Trump?

Discutând cu Trump, Mette Frederiksen a amintit, că premierul groenlandez, Mute B. Egede, a zis „Groenlanda nu este de vânzare”, se vede asta în declaraţia biroului şefei guvernului danez, însă nu e clar de ce e atât de important, poate pentru că vânzările de teritorii nu sunt chiar uzuale sau poate că Groenlanda e un loc căutat, cine știe? Trăim în vremuri ciudate unde insulele pot fi subiect de discuție între lideri mondiali în loc să se concentreze pe problemele reale.

Mai mult decât atât, „prim-ministrul a subliniat că revine Groenlandei să ia decizii pentru independenţă”, dar astea sunt multe de spus și poate că nu toate acestea sunt cele mai evidente, însă Mette Frederiksen a adăugat și ceva despre securitate în regiunea Arctică, despre care Danemarca ar vrea un rol mai mare dar în același timp economiile de buget, poate că nu se leagă, nu?

Groenlanda, un teritoriu semi-suveran de peste 600 de ani de Danemarca, în 2009 a primit autonomie dar unde au voie să declare independența, deşi nu a făcut niciodată acest pas crucial, iar populaţia, căci sunt doar 56.000 de oameni, depinde de pescuit și ajutoare guvernamentale, adică un miliard de dolari pe an, ceea ce e mai mult de jumătate din buget, chiar dacă au resurse naturale de petrol și gaze, dar, iarăși, nu pare să ajute, sau să rezolve problemele dânșilor.

Premierul Mute Egede vrea independenţa insulei, dar a repetat că nu e de vânzare, întrucât Trump chiar în 2019, la mandatul său, a încercat să cumpere insula, dar danezii au spus nu, și ideea nu e tocmai nouă, considerând că Harry Truman după război, a încercat de zeci de milioane de dolari plătiți în aur, refuzat și atunci, aceste strategii de achiziție sunt mai vechi dar cumva încă actuale într-o lume ce se schimbă rapid dar parcă totul e un paradox.

Groenlanda are baza aeriană Pituffik, deci e strategică pentru SUA, ce își dorește să monitorizeze rachetele balistice cu ajutorul acelei scurte rute între Europa și America, unde deja vrea militarizarea și posibile amplasamente ce bagă frica în oase, iar acestea sunt gestionate în secret, dar poate că locuitorii sunt totuși nerăbdători de ce va urma, rămâne să vedem, nu?

Majoritatea locuitorilor Groenlandei vor independenţa, dar în realitate, puţini văd că asta ar putea funcţiona, căci dependenţa economică de Danemarca e palpabilă, deşi ar exista un pact de „liberă asociere” cu SUA, o opţiune ca Insulele Marshall sau Micronezia, însă cine știe dacă acest lucru va rezolva vreo problemă reală, în contextul complexității economice?