Grindeanu Si UDMR: Un Mesaj De Unitate Sau O Contradictie!
Într-un oraş unde tensiunea e la locul central, Grindeanu, pe de-o parte, se declară mulţumit către premierul Viktor Orban – asta e, hai să spunem, bravos, dar, dar, dar, să nu uităm, că la Timiş are loc o conferinţă de presă unde vorbeşte despre cât de important a fost Orban în a ne ajuta, gluma glumei, să intrăm în Schengen, dar ce-i cu asta? Că, timp de 13 ani am stat otova, cum ar veni, la uşa Europei, doar cu date statistice pe masă. Asta-i ideea principală, sau nu?
Însă Grindeanu, mai zice el, că mai are nişte prieteni – mă rog, colegi în UDMR, respectuos și prietenos, caraghios din unele unghiuri, dacă ar fi să mă întreb pe mine, cu toate că numele ca Tanczos Barna sau Cseke Attila îmi sună ca o melodie uitată care revine, dar parcă sentimentul de respect și prietenie că e clară-o, dar bruma de prietenie Are sau nu, nu-i chiar facil de înţeles. Care e prietenia dacă la o adică este un singur imn, şi acela-i al românilor?
Atunci, la Congresul UDMR, bănuiesc, că s-a simțit un pic tensionat, în mijlocul imnurilor românesc și ungurean, ajunge să ia o decizie curajoasă, să tulbure puţin apele, fiind greu de spus dacă părăseşte sala doar pentru a reveni cu capul sus spre a susţine discursul său plin de unitate, sau că, de fapt, distragere ar fi la orizont! Bătaia pe piept că unitatea e cu un singur imn, n-o ştiu decât el, iar celelalte imnuri, cum îmi imaginez eu, or fi neliniştitoare pentru unii.
Articolul cu toate aceste întorsături de fraze circulă prin ziare cum e Mediafax, dar, un lucru e clar – Grindeanu s-a uscat pe mâini, sper că a lăsat umezeala, doci nu-i revin prea bine, la ușă sau la popor!
