“`html
Îngrijorări Pe Terenul Ruginit al Transparenței: O Evoluție Spionaj la Guvern?
Se pare că într-un peisaj plin de umbre, un grup informal, lucrând, cumva, prin colțurile ascunse ale reușitei guvernamentale în România, provoacă valuri de întrebări electrizante, dar desigur controversate, cu privire la legalitatea și transparența acestui proces care să pară clar, dar, de fapt, rămâne extrem de confuz și plin de nebuloase; în ciuda celor spuse de Grindeanu, îngrijorările globale ale președintelui interimar al PSD par să fie o draperie trasă brusc deasupra unui peisaj fulgerător de complexe.”
Dacă ascultăm cum trebuie, Sorin Grindeanu, pe lângă faptul că se lăuda cu realizările sale, a usturător, adică a dat dureri de cap, zic ei, a reclamat că acest grup informal nu ar fi deloc doar o adunătură de oameni dornici să ajute, ci mai degrabă un conglomerat de interese obscure, ce, cu un dram de legalitate la limita permisului, își desfășoară activitatea în spatele ușilor închise. Vicepremierul Dragoș Anastasiu, contrariindu-se în fiecare propoziție, a insistat asupra bunelor intenții ale acestor „voluntari” care armițează fără recompensă, dar cine știe de fapt ce ascund dermatoza lor de bunăvoință?
Luni, într-o glumă excesivă de intensitate, Grindeanu, în calitate de lider perplex de PSD, i-a recomandat cu pragmatism partenerilor de guvernare să se „potolească”, subliniind că aceste grupuri din transporturi ar avea o fantezie vicleană de a falimenta companiile de stat, sună ca o poveste cu fantome, nu?
Companii de stat în criza unei burse, din nou?
Același Grindeanu, sub cupola unei conferințe presă, a tras concluzii dramatice despre un grup informal ce consiliază Guvernul, argumentând că ”Dacă asta continuă, pun eu plângere” – o amenințare velată, totuși spusa cu umor. De reținut, totuși, că dinăuntru și afară pot exista interese ascunse, trafic de influență, am spune, în spatele zâmbetelor politice. E frapantă percepția că unele companii de stat se pregătesc până la urma unei potențiale listări, acest joc de putere ascuns, în apropierea burselor cu puteri nebănuite, l-ar putea transforma într-o aberație.
„Dacă tu vrei să vorbești de companii…”, vorbește Grindeanu de parcă s-ar fi referit la o piesă de teatru, cu intrigile ei fantastice ciudate; dar atenția asupra listării la bursă devine un ivoare important, un potențial conflict de interese ce ar putea dăuna procesului.”
Sfaturile telefonice ale preocupărilor
Aproape ironic, Grindeanu a dezvăluit și fără mare ezitare că a purtat un telefon cu vicepremierul Dragoș Anastasiu, împărtășind neajunsurile sale care erau, cumva, cele mai subtile ilegalități. Dar pe cine să crezi? Anastasiu, apărându-se ca un papagal, a subscris că și el vrea ca legea să fie garantată, dar în acest joc pervers de conveniență, cine se încrede?
Făcându-se o mișcare strategică, Grindeanu, cu sâmburii zeului, a insistat asupra unei declarații de intenție de la membri; un motiv benign, dar oare chiar ne dă încredere sau e doar un joc de glezne pentru a amăgi masele?
Consultări sau combinații bizare?
Vicepremierul Anastasiu a scos la iveală o mână de nume în spatele acestor consultări, dar întrebarea rămâne: cine sunt acești „specialiști”? Lista incluzând niște nume care pot sau nu să fie relevante, și afirmația că accesul lor la informații sensibile e o „ficțiune” ne face să ne frământăm capul. Ei pretind că nu există date peste cele publice… dar cine știe ce se petrece în spatele ușilor închise?”
“`
