Grevă masivă pentru salarii în Irlanda de Nord: Zeci de mii de funcţionari participă la protest
Zeci de mii de funcţionari din Irlanda de Nord au anunţat participarea la o grevă masivă joi, 18 ianuarie, pentru a cere creşteri salariale, după ani de paralizie politică care a afectat serviciile publice din provincie. Apelul la grevă a fost lansat de 15 sindicate, care reprezintă educaţia, transporturile şi profesia de infirmier. Se estimează că aproximativ 170.000 din cei 220.000 de funcţionari publici vor lua parte la această grevă, care este considerată cea mai amplă desfăşurată vreodată în Irlanda de Nord.
Autorităţile provinciale au avertizat că serviciile de sănătate vor fi grav afectate de această grevă, însă urgenţele şi serviciile esenţiale vor rămâne funcţionale. În cadrul protestului, şcolile vor fi închise, transportul va fi blocat, iar chiar şi lucrătorii responsabili cu răspândirea de material antiderapant pe străzi, în contextul unui episod de ger, vor adera la mişcare.
Greva are un cost estimat la peste 10 milioane de lire sterline (aproximativ 11,6 milioane de euro) şi survine într-un moment de impas politic care durează de aproape doi ani în Irlanda de Nord. Principalul partid unionist, DUP, a ieşit din instituţiile locale începând cu luna februarie a anului 2022 pentru a protesta împotriva dispoziţiilor comerciale post-Brexit, pe care le consideră o ameninţare la adresa statutului Irlandei de Nord în cadrul Regatului Unit.
Parlamentul nord-irlandez Stormont s-a reunit miercuri pentru a încerca să-şi aleagă un preşedinte, dar fără succes. În absenţa unui parlament şi a unui executiv local, care ar trebui să aibă competenţe în chestiuni precum educaţia şi sănătatea, Londra preia administrarea afacerilor curente ale provinciei. Această situaţie a condus la scăderea finanţării unor servicii publice esenţiale, cum ar fi spitalele, întreţinerea drumurilor sau funcţionarea şcolilor.
Ministrul britanic responsabil de Irlanda de Nord a menţionat că Londra a pus la dispoziţie o sumă de 3,3 miliarde de lire sterline (aproximativ 3,8 miliarde de euro), din care aproximativ 584 de milioane de lire (aproximativ 680 de milioane euro) sunt destinate majorării salariilor funcţionarilor. Cu toate acestea, liderul DUP, Jeffrey Donaldson, susţine că guvernul britanic are atât banii, cât şi puterile necesare pentru a aplica imediat creşterile salariale.
În contextul acestei crize politice, Michelle O’Neill, vicepreşedinta partidului republican Sinn Fein, a exprimat temeri privind supravieţuirea “instituţiilor democratice” care au rezultat în urma acordului de la Vinerea Mare în 1998. Acordul a pus capăt celor trei decenii de violenţe între unionişti, în special protestanţi, şi republicani, predominant catolici. O’Neill, care susţine unificarea cu Republica Irlanda, se teme că instituţiile democratice construite în urma acordului ar putea fi în pericol.
Greva din Irlanda de Nord atrage atenţia asupra unei situaţii politice şi economice tensionate în provincie, unde nemulţumirile referitoare la salarii şi guvernare fac parte dintr-un peisaj complex. Protestul reprezintă și un semnal clar că funcţionarii publici din Irlanda de Nord nu mai pot tolera o situaţie de paralizie politică care le afectează viaţa de zi cu zi.
