Federația Sanitas declanșează greva generală în peste 400 de unități sanitare, contestând proiectul noii legi a salarizării
Federația Sanitas a început, în data de 28 iulie, o grevă generală în peste 400 de unități sanitare din România, ca măsură de protest față de proiectul noii legi a salarizării. Sindicaliștii avertizează că această lege va determina pierderi financiare pentru angajați. Greva este pe perioadă nedeterminată și a fost declanșată după eșecul negocierilor purtate inclusiv la Palatul Cotroceni.
În contextul declanșării grevei, sindicaliștii au anunțat că spitalele vor asigura doar asistența medicală și serviciile esențiale, semnalând astfel gravitatea situației și dorința de a nu afecta complet funcționarea sistemului sanitar.
Negocierile eșuate și reproșurile adresate Guvernului interimar
Pe 27 iulie, Federația Sanitas a fost invitată la o întâlnire de lucru pentru a discuta despre greva generală și revendicările care au condus la această decizie. Discuția a fost mediată de Radu Burnete, consilier prezidențial, și s-a desfășurat în prezența ministrului interimar al Muncii și a ministrului interimar al Sănătății.
Federatia a declarat că a subliniat nevoia urgenței unor măsuri în sistemul sanitar pentru a îngriji pacienții corespunzător. În cadrul întâlnirii, sindicaliștii au reiterat faptul că Guvernul interimar a ignorat dialogul social și că ministerul Muncii a invitat la discuții doar după ce Curtea de Apel a suspendat procedura legii salarizării. „Am menționat inclusiv faptul că Guvernul interimar a ignorat orice formă de dialog social, iar Ministerul Muncii ne-a invitat la o discuție abia după ce Curtea de Apel a hotărât suspendarea demersurilor guvernamentale privind proiectul legii salarizării”, a comunicat Sanitas în seara zilei de 27 iulie.
Înainte de această întâlnire, sindicaliștii au acuzat existența unor presiuni asupra angajaților din spitale pentru a descuraja participarea la grevă.
Revendicările sindicale și situația din spitale
Federația Sanitas solicită Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan să urgenteze procesul de angajare în sistemul public de sănătate și să renunțe la măsurile care reduc veniturile angajaților. Sindicaliștii au atras atenția asupra faptului că spitalele se confruntă cu un deficit de peste 30.000 de posturi, ceea ce conduce la suprasolicitarea personalului și afectează calitatea actului medical.
„În spitale, deficitul de personal nu este un număr într-un tabel. Înseamnă ture tot mai greu de acoperit, suprasolicitare, epuizare și mai puțin timp pentru fiecare pacient. Opriți reducerea veniturilor! Nu poți cere servicii publice de calitate de la oameni cărora le reduci veniturile, în timp ce le crești volumul de muncă și responsabilitatea”, au subliniat sindicaliștii.
Greva generală a fost declanșată la opt zile după ce, pe 20 iulie, a avut loc o grevă de avertisment.
Controverse asupra noului proiect al legii salarizării
Pe 17 iulie, Ministerul Muncii, aflat în subordinea interimarului Dragoș Pîslaru, a publicat o variantă actualizată a proiectului legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice. Ministerul a susținut că salariile nu vor scădea, iar legea introduce șase gradații în funcție de vechimea în muncă, urmând ca majorările salariului de bază să varieze între 2,5% și 7,5%.
Pe de altă parte, Federația „Solidaritatea Sanitară” a criticat aceste prevederi, susținând că proiectul păstrează articole care vor duce la diminuarea unor drepturi salariale. „FSSR susține reforma salarizării, dar numai cu condiția ca aceasta să protejeze veniturile reale aflate în plată și să nu producă scăderi pentru angajații din Sănătate. În forma comunicată la 17 iulie, proiectul legii salarizării, deși preia o parte dintre solicitările anterioare ale FSSR, menține prevederi care conduc la diminuarea drepturilor salariale ale unei părți importante a personalului”, au transmis sindicaliștii.
De asemenea, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au exprimat poziții critice față de proiectul legii salarizării. Liderii celor două organizații au susținut că proiectul reprezintă „o nouă ofensă adusă personalului din învățământ” deoarece ignoră legea adoptată după greva generală din 2023 privind salariul profesorului debutant și angajamentul ca salariul maxim al unui profesor din învățământul preuniversitar cu gradul I și vechime maximă să fie egal cu cel al unui medic specialist.
„Parlamentul are obligația de a corecta această gravă nedreptate. Un vot pentru această lege este un vot împotriva școlii românești, împotriva profesorilor și împotriva viitorului copiilor noștri. Parlamentarii care vor vota acest proiect își vor asuma întreaga responsabilitate politică și morală pentru accentuarea crizei din educație, degradarea sistemului de învățământ și compromiterea atractivității profesiei didactice. Nu poate exista educație de calitate cu profesori umiliți, descurajați și remunerați necorespunzător, fără să țină cont de importanța muncii pe care o desfășoară”, au transmis sindicatele din învățământ.
Blocajul judiciar și perspectivele legii
Pe 21 aprilie, Curtea de Apel București a decis suspendarea procedurii de adoptare a noii legi a salarizării, care fusese pusă în transparență de Ministerul Muncii. Ministerul, condus interimar de Dragoș Pîslaru, a reacționat susținând că decizia instanței „nu produce vreun efect” și a acuzat faptul că verdictul a fost dat „în ziua înregistrării dosarului, fără citarea ministerului în calitate de pârât”. Din acest motiv, Ministerul Muncii a anunțat că va face recurs împotriva hotărârii.
Conform prevederilor în vigoare, legea salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice ar urma să intre în efect la data de 1 decembrie 2026.
Presiunea asupra sistemului și concluziile sindicaliștilor
Acțiunile Federației Sanitas și reacțiile din alte sectoare ale administrației publice evidențiază profundele nemulțumiri legate de proiectul legii salarizării și efectele sale potențiale asupra veniturilor bugetarilor. Greva generală în sistemul sanitar poate agrava și mai mult presiunea asupra serviciilor medicale, deja afectate de deficitul de personal și resurse insuficiente.
În aceste condiții, solicitările sindicatelor privind deblocarea angajărilor și menținerea sau creșterea veniturilor sunt puncte esențiale pentru prevenirea deteriorării calității actului medical și menținerea unui climat social stabil în sectorul public. Blocajul legislativ și contestările judiciare arată o situație tensionată, care necesită soluționări rapide și dialog real între autorități și reprezentanții angajaților publici.
