Grecia, lider mondial în renunțarea la cărbune, dar cu prețuri mari la energie
Grecia a înregistrat o creștere rapidă a renunțării la cărbune în producerea de energie electrică, situându-se în fruntea listei ONU în ceea ce privește ritmul de eliminare a acestui combustibil fosil. Această mișcare pozitivă, însă, a venit la pachet cu un preț ridicat, țara bazându-se tot mai mult pe gaze naturale, o sursă de energie de import care a condus la creșterea semnificativă a costurilor de producție a energiei electrice și la o expunere mai mare la riscurile geopolitice.
Raportul Emissions Gap Report 2024 al ONU a plasat Grecia pe primul loc în clasamentul țărilor cu cea mai rapidă reducere a dependenței de cărbune. Rata de reducere a Greciei a fost de 41%, depășind țări precum Marea Britanie (37%), Danemarca (29%), Spania (25%), Portugalia (24%), Israel (23%), România (22%), Germania (21%), SUA (20%) și Chile (18%).
Cu toate acestea, eliminarea rapidă a cărbunelui a fost parțial compensată de creșterea utilizării gazului natural, o sursă de energie care, deși mai puțin poluantă decât cărbunele, este totuși o sursă fosilă și este supusă fluctuațiilor de preț și riscurilor geopolitice. Doar 47% din energia electrică generată din cărbune în Grecia a fost înlocuită cu surse regenerabile de energie, precum parcurile fotovoltaice și eoliene, conform raportului ONU.
În comparație, Portugalia a înregistrat un ritm mai lent de eliminare a cărbunelui, dar a reușit să înlocuiască 66% din energia generată din cărbune cu surse regenerabile, iar România a înlocuit 90% din producția sa de energie din cărbune cu surse ecologice. Grecia, pe de altă parte, a înlocuit 53% din producția de energie din cărbune cu gaze naturale, o mișcare criticată de experți ca fiind costisitoare și nesigură din punct de vedere geopolitic.
Dependența de gaze naturale: o provocare pentru tranziția verde
Directorul pentru politica de mediu în cadrul WWF, Theodota Nantsou, a avertizat asupra dependenței tot mai mari a Greciei de gaze naturale, subliniind că această mișcare este “un lucru prost, costisitor și nesigur din punct de vedere geopolitic”. Nikos Tsafos, consilierul pe probleme de energie al premierului grec, a recunoscut, de asemenea, că Grecia are opțiuni energetice limitate în tranziția verde, având o dependență mai mare decât alte țări de gaze naturale, în lipsa energiei nucleare și a biomasei.
Datele Green Tank publicate în data de 29 octombrie au relevat că gazele naturale au înregistrat o creștere mai rapidă decât sursele regenerabile în Grecia. În primele nouă luni ale anului 2023, producția de energie din surse regenerabile (excluzând marile hidrocentrale) a depășit producția de energie din combustibili fosili, dar gazele naturale au înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la aproape maximul istoric al celor nouă luni din 2021.
Această tendință a fost alimentată de creșterea cererii de energie în timpul verii, când sursele regenerabile au o producție mai scăzută. Creșterea dependenței de gaze naturale ridică îngrijorări cu privire la costurile energetice și la riscurile geopolitice, obligând Grecia să găsească soluții pentru a accelera tranziția către o energie curată, bazată pe surse regenerabile.
Grecia, ca și alte țări din Europa, se confruntă cu provocări în tranziția către o economie verde. Odată cu eliminarea cărbunelui, creșterea dependenței de gaze naturale a devenit un punct sensibil, demonstrând necesitatea unor investiții semnificative în surse regenerabile și a unor politici eficiente de gestionare a tranziției energetice.
TAGS: Grecia, cărbune, energie, gaze naturale, ONU, tranziție verde, energie regenerabilă, costuri, riscuri geopolitice
